Hotărârile Adunării Populare privind autoritatea electorală din Găgăuzia, suspendate de CSJ: Alegerile din 22 martie, „imposibile”
Incertitudine juridică privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară (AP) a Găgăuziei. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis, pe 20 ianuarie, recursul depus de Cancelaria de Stat și a dispus suspendarea executării hotărârilor Adunării Populare privind completarea componenței autorității electorale a autonomiei. Decizia CSJ este irevocabilă. Experți și reprezentanți ai instituțiilor implicate avertizează că blocajul nu mai poate fi soluționat la nivel local și poate duce fie la amânarea alegerilor, fie la nerecunoașterea rezultatelor.
Instanța a anulat, astfel, încheierea Curții de Apel Sud, care respinsese cererea de suspendare, și a decis că hotărârile Adunării Populare nr. 501 și nr. 502 din 16 decembrie 2025 nu pot produce efecte juridice până la examinarea în fond a cauzei.
Curtea Supremă de Justiție face referire la existența unor „suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actelor administrative contestate”, condiție suficientă pentru aplicarea unei măsuri provizorii de suspendare.
Potrivit CSJ, Codul electoral al Republicii Moldova recunoaște Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, ca parte integrantă a sistemului electoral național, legislația națională nu prevede existența unei „Comisii Electorale Centrale a Găgăuziei”, nici noțiuni precum „candidat de bază” sau „candidat de rezervă” și, după intrarea în vigoare a noului Cod electoral, este interzisă formarea și funcționarea unor organe electorale neprevăzute de legea națională.
CSJ a respins explicit argumentul Curții de Apel Sud potrivit căruia diferența dintre „consiliu” și „comisie” ar fi una pur terminologică, arătând că denumirea unui organ electoral determină competențe, poziție în ierarhia electorală și legitimitate juridică.
Instanța mai avertizează că desfășurarea alegerilor în baza unor acte contestate riscă să genereze incertitudine juridică, afectarea încrederii publice și dificultăți majore în validarea rezultatelor.
Activitatea Comisiei Electorale a Găgăuziei este blocată în acest moment, după hotărârea instanței supreme. Informația a fost confirmată pentru „Teleradio-Moldova” de Petr Zaharia, președintele comisiei, ale cărui competențe sunt suspendate prin decizie judecătorească.
„Alegerile nu au fost anulate, însă Comisia nu este funcțională în acest moment”, a declarat Petr Zaharia.
El a precizat că, deși teoretic membrii rămași ar putea relua activitatea, acest scenariu este puțin probabil, iar amânarea alegerilor devine tot mai probabilă.
Sirkeli: Blocajul poate fi depășit doar parțial la nivel local
Jurnalistul și activistul civic din regiune, Mihail Sirkeli, consideră că situația actuală este una complexă, iar soluțiile existente la nivelul Găgăuziei sunt limitate din punct de vedere legal.
În opinia sa, Adunarea Populară ar putea, teoretic, să deblocheze parțial situația prin numirea unor alți membri ai organului electoral, cu respectarea strictă a cerințelor legale. Cu toate acestea, Adunarea nu ar putea aproba schimbarea denumirii organului electoral, care, potrivit legislației, ar trebui să poarte denumirea de Consiliu Electoral Central, nu „Comisie Electorală Centrală”.
Dacă problema numirii unor noi membri ar putea fi rezolvată printr-o decizie simplă a Adunării Populare, redenumirea organului electoral ar necesita modificarea Codului electoral local, lucru imposibil în prezent, deoarece mandatul Adunării Populare a expirat.
„Adunarea Populară nu mai are competențe să modifice legea locală. Această problemă nu mai poate fi deblocată la nivel local”, a precizat Sirkeli.
În aceste condiții, el consideră că intervenția Chișinăului este inevitabilă.
„Un organ național, Parlamentul sau Comisia Electorală Centrală, trebuie să adopte o decizie specială care să reglementeze desfășurarea următoarelor alegeri. La nivel local, această situație nu mai poate fi rezolvată”, a declarat jurnalistul.
Precizăm că reprezentanții Comisiei Electorale Centrale ne-au spus în repetate rânduri că organul electoral național nu poate substitui autoritățile electorale locale.
„Blocajul, o miză politică”
„Este intenționat, pentru a demonstra că Găgăuzia nu se conformează reformelor Republicii Moldova legate de integrarea europeană. Acest lucru lovește direct în criteriul funcționalității statului de drept”, a susține Sirkeli.
Potrivit acestuia, situația creată afectează imaginea Republicii Moldova în raport cu criteriile de aderare la Uniunea Europeană, în special cel privind funcționarea instituțiilor statului.
Alegerile riscă să nu fie recunoscute
Șeful Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, atrage atenția că principalul pericol al situației actuale nu este doar blocarea procesului electoral, ci posibila nerecunoaștere a alegerilor de către instanțe, dacă acestea vor fi organizate de un organ electoral care nu este prevăzut de lege.
Potrivit lui Cernev, problema se va pune inevitabil în momentul validării scrutinului.
„Când va veni timpul ca instanța să decidă dacă recunoaște sau nu alegerile, întrebarea va fi una simplă: cine le-a organizat? Dacă acest organ nu există în Codul electoral al Republicii Moldova, alegerile riscă să nu fie recunoscute”, a declarat Cernev.
El menționează că legislația națională este explicită în această privință și nu admite existența unor organe electorale în afara celor prevăzute de Codul electoral, ceea ce creează un risc juridic major pentru întregul proces. De asemenea, în opinia sa, actualul impas a fost creat și menținut în mod deliberat, cu scop politic.
„Au avut timp să corecteze situația și să aducă legislația în conformitate. Nu au făcut-o intenționat, pentru a menține Găgăuzia într-o stare de tensiune politică înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025”, a afirmat șeful Oficiului Teritorial Comrat.
Cernev consideră că această strategie a dus la un blocaj instituțional profund, din care ieșirea devine tot mai dificilă pe măsură ce se apropie scrutinul.
Ormanji: „Ne aflăm într-un haos politic”
Președintele interimar al Adunării Populare a Găgăuziei, Nikolai Ormanji, a calificat decizia Curții Supreme de Justiție drept una care a generat un blocaj politic major și a făcut „imposibilă organizarea alegerilor planificate pentru 22 martie”.
„În acest moment ne aflăm într-un haos politic. Decizia de ieri ne-a atras într-o criză politică”, a declarat Ormanji pentru presa din regiune.
Referindu-se la disputa privind denumirea organului electoral, Ormanji a afirmat că actuala componență a Adunării Populare nu mai are competența de a adopta legi, inclusiv modificări legislative care ar permite redenumirea Comisiei Electorale.
Deputații Adunării Populare a Găgăuziei se vor întruni într-o ședință extraordinară pe 22 ianuarie, pentru a discuta situația creată după decizia Curții Supreme de Justiție, care a suspendat atribuțiile organului electoral și face imposibilă, în acest moment, organizarea alegerilor din 22 martie 2026.
Precizăm că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar conform legii, alegerile urmau să aibă loc până pe 16 noiembrie 2025, în prima duminică de după expirarea mandatului.
Scrutinul nu a avut loc din cauza unui blocaj instituțional prelungit, generat în principal de lipsa unei autorități electorale funcționale. Dizolvarea ilegală a Comisiei Electorale din Găgăuzia în 2023, urmată de litigii și reconstituiri tardive, a împiedicat pregătirile tehnice pentru alegeri, situație clarificată abia prin decizia definitivă a Curtea Supremă de Justiție din 27 noiembrie 2025.
În paralel, disputele politice și procedurale din Adunarea Populară au dus la amânarea repetată a stabilirii datei scrutinului, votată abia la final de noiembrie.
CITIȚI ȘI:
