ANALIZĂ | Alegerile parlamentare din R. Moldova din 2025 au devenit un test pentru capacitatea UE de a răspunde ingerințelor hibride ale Rusiei
Alegerile parlamentare din Republica Moldova, desfășurate pe 28 septembrie 2025, au reprezentat nu doar un moment crucial pentru viitorul politic al țării, ci și un test fără precedent pentru capacitatea Uniunii Europene de a răspunde războiului hibrid purtat de Rusia în vecinătatea sa estică.
Potrivit unei analize publicate de Revista de Afaceri Internaționale a Universității Georgetown scrutinul din R. Moldova a marcat o nouă etapă în diplomația cibernetică a UE.
Analiza arată că, deși tacticile de ingerință ale Kremlinului au fost similare cu cele utilizate anterior în alte state din Europa de Est, răspunsul Bruxelles-ului a fost fără precedent, transformând R. Moldova într-un „teren de testare” pentru noile instrumente europene de apărare democratică.
„Alegerile din Moldova nu au fost doar despre competiția politică internă, ci despre capacitatea Uniunii Europene de a-și proteja vecinătatea într-un context de retragere a sprijinului american”, se arată în analiza GJIA.
Potrivit publicației, Federația Rusă a recurs la un arsenal complex de operațiuni de manipulare informațională și ingerință externă, care a inclus finanțare ilegală, cumpărarea voturilor, dezinformare masivă pe rețelele sociale și atacuri cibernetice.
Autoritățile Republicii Moldova au identificat o rețea de crimă organizată finanțată din Rusia, implicată în scheme de corupere electorală prin aplicații precum Telegram și TAITO, utilizând criptomonede și carduri bancare rusești. Totodată, oligarhul fugar Ilan Șor, aflat la Moscova, a anunțat public plăți de până la 3.000 de dolari pentru participarea la proteste antiguvernamentale.
„Ceea ce a diferențiat cazul Moldovei nu a fost originalitatea tacticilor rusești, ci intensitatea, coordonarea și diversitatea acestora”, susțin autorii analizei.
Rețelele TikTok și Telegram au fost identificate drept principalele canale de răspândire a dezinformării, inclusiv a conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale. În paralel, instituțiile statului au fost vizate de atacuri cibernetice, iar în ziua alegerilor un atac de tip DDoS a dus la blocarea platformei „host.md”, afectând mii de site-uri.
„Scopul acestor acțiuni a fost subminarea încrederii publice în procesul electoral și blocarea ireversibilă a parcursului european al Republicii Moldova”, se menționează în studiu.
UE a intervenit direct, stabilind un precedent
În acest context, Uniunea Europeană a decis să intervină direct, activând pentru prima dată Rezerva Europeană de Securitate Cibernetică în afara granițelor sale, înaintea alegerilor parlamentare din R. Moldova. Echipele de experți europeni au sprijinit autoritățile moldovene în gestionarea incidentelor cibernetice și în protejarea infrastructurii critice.
„Desfășurarea experților europeni în Republica Moldova marchează tranziția diplomației cibernetice de la un concept aspirativ la un instrument operațional”, potrivit GJIA.
Pe lângă acest sprijin, UE a extins mandatul misiunii sale civile în R. Moldova, a majorat bugetul acesteia și a organizat exerciții de simulare a amenințărilor hibride, cu participarea autorităților moldovene și a marilor platforme tehnologice.
Analiza concluzionează că alegerile din Republica Moldova au demonstrat capacitatea Uniunii Europene de a acționa autonom în apărarea proceselor democratice din vecinătatea sa, într-un context în care implicarea Statelor Unite în regiune s-a redus.
„Autonomia strategică nu înseamnă retragere sau izolare, ci abilitatea Uniunii Europene de a interveni atunci când partenerii tradiționali nu pot sau nu doresc să o facă”, notează publicația.
Autorii analizei recomandă ca modelul aplicat în Republica Moldova să fie extins către alte state vulnerabile la ingerințe externe, precum cele din Balcanii de Vest sau Armenia, și integrat într-o strategie europeană coerentă de combatere a războiului informațional și a amenințărilor hibride.
Precizăm că, în ultimii doi ani, Republica Moldova a fost printre principalele ținte ale atacurilor hibride rusești, potrivit autorităților de la Chișinău și experților în securitate.
Interferențele s-au intensificat în perioada 2024 - 2025, pe fondul orientării proeuropene a țării și al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, vizând referendumul pentru integrarea europeană și alegerile prezidențiale din 2024, precum și alegerile parlamentare din 2025.
CITIȚI ȘI:
