Odihna – resursă, nu recompensă: experiența săptămânii de lucru de patru zile din Islanda
Contrar așteptărilor, săptămâna de muncă de patru zile aplicată în Islanda a îmbunătățit starea de bine a salariaților, fără a afecta productivitatea. Salariile au rămas neschimbate, iar nivelul serviciilor și așteptările au fost menținute.
Potrivit Mediafax, ceea ce a început ca un experiment influențează acum dezbaterile globale despre muncă, epuizare și performanță.
Când Islanda a redus săptămâna de lucru, în 2019 la nivel național, după câțiva ani de experiențe locale, criticii au considerat măsura nerealistă. Între timp, datele, citate de Doubleglazinginbanbridge, arată că programul mai scurt a îmbunătățit situația.
Aproximativ 86% din forța de muncă a Islandei a obținut program redus sau dreptul de a-l negocia. Contrar temerilor, productivitatea nu s-a prăbușit. În multe instituții, rezultatele au rămas stabile sau chiar s-au îmbunătățit.
Schimbarea a vizat asistente medicale, funcționari, lucrători în educație și angajați ai administrației locale. Angajații au raportat mai puțin stres, mai puține zile de concediu medical și un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.
Reforma a obligat organizațiile să-și regândească prioritățile, iar managerii au renunțat la ideea că prezența îndelungată înseamnă implicare și au început să măsoare rezultatele reale.
Specialiștii menționează că, după perioade lungi de lucru, capacitatea de concentrare scade, iar zilele extinse devin ineficiente.
Chiar dacă modelul islandez nu este o rețetă universală și nu toate domeniile pot face tranziția imediat, dovezile contestă ideea că mai multe ore înseamnă automat muncă mai bună.
Experții menționează că și pentru locurile de muncă cu program de cinci zile pot aplicate principiile de protejarea a timpului de concentrare. Iar eliminarea sarcinilor cu valoare scăzută și stabilirea unor limite clare pot face diferența.
CITIȚI ȘI:
