Instanțe fără judecători. Iachimovschi: „Imaginea judecătorului și procurorului a fost distrusă nemeritat în R. Moldova”
Instanțele de judecată și procuraturile din R. Moldova se confruntă cu o lipsă acută de specialiști. Una dintre cauze este evaluarea externă, reforma menită să curețe sistemul de elementele corupte, iar alta – faptul că aceste profesii ar fi devenit neatractive.
Salariile mici și „distrugerea” sistematică a imaginii judecătorilor și procurorilor ar descuraja tinerii să meargă la Institutul Național la Justiție (INJ), afirmă ex-procurorul Octavian Iachimovschi, care și-a dat demisia de la Procuratura Anticorupție din 1 octombrie 2025, la scurt timp după ce a promovat vettingul.
„Una dintre principalele cauze ale numărul mic de candidați la INJ este că imaginea judecătorului și procurorului a fost frecvent distrusă în Republica Moldova, în opinia mea nemeritat. Impactul, să spunem așa, ponderea corupției în sistemul justiției a fost supraapreciată. În unele perioade subestimată, dar au existat perioade când a fost supraapreciată. Funcțiile, profesiile au fost prost plătite, respectiv, nu sunt atractive deja. Deci, care este motivația unui procuror, unui student să vină la Institutul Național de Justiție și, în calitate de procuror sau judecător să primească un salariu nu chiar atractiv?”, a declarat Iachimovschi, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Formator la INJ și implicat, în prezent, în proiecte ale societății civile, fostul procuror critică atacurile constante la adresa sistemului judiciar despre care spune că ar „speria” investitorii.
„Atunci când strigăm mult în toată lumea și în toată Europa că avem cea mai coruptă justiție din lume, ceea ce nu este adevărat, nu vom avea investiții niciodată. Niciun om de afaceri nu va veni să investească într-un stat în care politicienii strigă că statul meu este cel mai corupt. (...) Dacă vrem să vedem un sistem de justiție sănătos, ar fi cazul să vedem și lucrurile sănătoase care se întâmplă în sistemul justiției”, a punctat Iachimovschi.
Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Ion Guzun, a recunoscut, la aceeași emisiune, problema numărului mic de candidați la funcțiile de judecători și procurori, subliniind că, în ultimii ani, numărul de candidați admiși la INJ este aproape identic cu al celor admiși, deși ar fi bine să fie măcar „doi - trei pe un loc”.
Totuși, Ion Guzun nu este de acord că acuzațiile de corupție la adresa procurorilor și judecătorilor ar fi nemotivate.
„Atât timp cât și procurori și judecători, și am avut cazuri, și avocații erau implicați în diferite scheme, de diferit nivel, care influențau dezvoltarea sănătoasă a businessului, acest lucru tot influențează. Deci, nu e vorba doar de politicieni”, a replicat membrul CSM.
Ion Guzun a adăugat că vettingul generează deja rezultate, chiar dacă numărul magistraților s-a micșorat – unii au picat evaluarea, alții au plecat din sistem înainte să fie verificați, iar volumul de muncă a crescut considerabil pentru cei rămași în funcție.
„Consiliul Superior a Magistraturii a numit în funcție, între 2023 și 2025, mai mult de 50 de judecători. Esta una dintre cele mai mari numiri a judecătorilor în funcție. Au venit judecători tineri, avem și judecători care au promovat la Curtea de Apel și la Curtea Supremă de Justiție, chiar și prin transfer temporar. Un alt impact este descreșterea vizibilă a mediei de vârstă a judecătorilor, nu zic că e rău sau bine, eu m-aș axa mai mult pe calitate actul de justiție. (...) Partea bună e că mulți din cei care au fost numiți în funcție de judecători vin din sistemul judecătoresc, marea lor majoritate au fost asistenți judeciari”, a declarat Guzun.
Menționăm că în sistemul judecătoresc sunt vacante în prezent aproximativ 120 de funcții de judecător, adică 20% din numărul total al magistraților. Situația este mai gravă la Curtea Supremă de Justiție, unde doar șapte posturi din 20 sunt ocupate.
Doar 38% din cei 185 de judecători supuși până acum vettingului nu au fost depistați cu probleme de integritate etică și financiară.
Pe acest fundal, volumul de muncă a crescut dramatic. În 2024, un judecător a avut în medie 889 de dosare pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 74 de cauze lunar, o încărcătură care, în opinia experților, afectează atât calitatea actului de justiție, cât și sănătatea profesională a magistraților.
În prezent, un judecător din Republica Moldova câștigă în medie aproximativ 23.000 de lei lunar.
CITIȚI ȘI:
