Justiție

Cu un punct mai puțin în 2025 și locul 80 în lume: R. Moldova și-a înrăutățit ușor scorul din Indicele Percepției Corupției

În ultimul an, R. Moldova și-a înrăutățit cu un punct, de la 43 la 42, scorul din Indicele Percepției Corupției 2025 (IPC 2025), făcut public de Transparency International pe 10 februarie. Țara noastră ocupă locul 80 din 182 de state, o poziție „mijlocie spre slabă” în percepția corupției la nivel mondial. Experții susțin că autoritățile R. Moldova ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea profesionalismului angajaților din sistemul justiției, nu pe schimbarea legilor.

În timp ce media țărilor din Uniunea Europeană se menține la un nivel ridicat de peste 62 de puncte, Republica Moldova împarte același nivel în clasament cu state precum China, Kosovo și Africa de Sud.

România are un scor de 45 de puncte și ocupă locul 70 în lume, iar Ucraina a acumulat un scor de 36 de puncte, situându-se pe locul 104.

Progrese pe hârtie, restanțe în realitate

Potrivit Transparency International, parcursul european al R. Moldova a fost validat, în 2025, prin dialoguri la nivel înalt și prin analiza legislativă care a confirmat că legile noastre încep să semene cu cele europene. Pe de altă parte, viața politică a fost zguduită de un exercițiu electoral extrem de dificil, în care autoritățile au trebuit să lupte cu un val de dezinformare, finanțări ilegale și corupere masivă a alegătorilor orchestrată din exterior.

Deși mai multe dosare „grele” care vizează foști demnitari au ajuns în fața judecătorilor, sistemul pare să se blocheze în mecanisme interne. Mai exact, procesul de evaluare externă a magistraților se desfășoară extrem de lent, fapt ce riscă să erodeze și puțina încredere pe care cetățenii o mai au în actul de justiție.

În 2025 au ajuns în instanță dosare mari de corupție în privința multor ex-demnitari publici, urmează sentințe care vor fi un test de maturitate pentru sistemul judiciar. Totuși, rămâne un vid informațional despre dosarele în care se investighează neregulile comise de către demnitarii în funcție”, arată Transparency Internațional.

Raportul critică și crearea noii Procuraturi Anticorupție (PACCO), care a „generat multiple controverse în societate”. Experții avertizează că, fără o analiză reală de impact, schimbarea numelor pe frontispiciul clădirilor nu va aduce rezultate.

Principalele priorități evidențiate în raport, necesare pentru perioada următoare, includ revenirea la concursuri transparente pentru șefia Centrului Național Anticorupție (CNA) și Autorității Naționale de Integritate (ANI), eliminând numirile politice, precum ți controlul strict al averilor nejustificate.

Exigențele procesului de legiferare și de asigurare a transparenței în procesul decizional n-au fost respectate întocmai de către Parlament. Noua legislatură trebuie să remedieze aceste deficiențe, inclusiv prin revizuirea și respectarea regulilor sale interne. Lasă de dorit controlul parlamentar asupra autorităților anticorupție, în speță, a CNA și ANI, fiind necesară setarea unor indicatori de performanță instituțională și urmărirea atingerii acestora. O restanță a Parlamentului, din perspectiva Grupului de State contra Corupției, rămâne elaborarea, adoptarea și aplicarea Codului de etică și conduită a deputaților”, mai menționează raportul.

Corupția, combătută cu artizanii „statului capturat”

Scorul slab al Republicii Moldova reconfirmă că o reformă autentică a justiției ar trebui să fie centrată pe eliminarea persoanelor corupte, nu pe schimbări legislative, susține expertul în justiție de la WatchDog, Alexandru Bot. În caz contrar, imaginea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va fi în continuare afectată de asemenea rezultate, care subminează credibilitatea eforturilor de îmbunătățire a justiției.

„Atât timp cât noi încercăm să scăpăm de viciul corupției cu același efectiv de oameni care anterior au fost artizanii statului capturat, nu o să avem decât asemenea scoruri în clasamentele internaționale. Cred că trebuie să ne reorientăm și să ne canalizăm eforturile spre îmbunătățirea calității oamenilor care livrează justiție, nu spre îmbunătățirea legilor cu care ei operează”, a comentat Bot, pentru Radio Moldova.

Declin al democrațiilor consacrate, în 2025

Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2025 indică un scor mediu global de 42 de puncte, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, semn al unei tendințe de declin generalizat.

Danemarca, Finlanda și Singapore rămân în fruntea clasamentului integrității, în timp ce state precum Somalia și Venezuela se află la coada listei din cauza instabilității și a represiunii severe.

Analiza pe termen lung arată scăderi dramatice în țări precum Turcia și Ungaria, unde slăbirea mecanismelor de control a făcut ca corupția să devină profund înrădăcinată în structurile statului.

Totodată, succesele înregistrate de Estonia sau Coreea de Sud demonstrează că digitalizarea serviciilor publice și un consens politic larg pentru reformă pot îmbunătăți semnificativ transparența.

Raportul pentru anul 2025 mai atestă un fenomen îngrijorător - declinul democrațiilor consacrate, precum Statele Unite și Marea Britanie, care se confruntă cu o scădere a performanței anticorupție și cu restrângerea libertăților civile.

Aceeași cercetare subliniază o legătură directă între corupția sistemică și atacurile asupra jurnaliștilor sau ONG-urilor, peste 150 de reporteri fiind uciși în ultimii ani în timp ce investigau fraude.

Astfel, Transparency International solicită liderilor globali să elimine portițele care permit spălarea banilor să circule peste granițe, inclusiv prin reglementarea mai strictă a intermediarilor profesioniști și asigurarea transparenței privind beneficiarii efectivi ai companiilor, trusturilor și activelor, precum și să protejeze spațiul civic, prin încetarea atacurilor asupra jurnaliștilor, ONG-lor și avertizorilor și prin oprirea încercărilor de a restricționa activitatea independentă a societății civile.


Menționăm că IPC reflectă nivelul corupției din sectorul public perceput de către experți și oamenii de afaceri și este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupție totală, iar „100” – lipsă totală de corupție. Clasamentul IPC 2025 include 182 țări și teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe - cercetări ale unor organizații notorii, inclusiv șapte pentru Republica Moldova.

Autor: Eva Fruntașu

CITIȚI ȘI:

Redacția  TRM

Redacția TRM

Autor

Citește mai mult