Maia Sandu: Găgăuzia are nevoie de lideri care să aducă regiunii dezvoltare și pace
Viitorii deputați din Adunarea Populară (AP) a Găgăuziei trebuie să aducă schimbările așteptate de comunitate și să asigure regiunii bunăstare, pace, precum și dialog, inclusiv cu autoritățile centrale ale statului, susține președinta Maia Sandu.
Șefa statului îndeamnă locuitorii Găgăuziei să se ghideze, atunci când vor merge la urne, de valorile promovate de personalități istorice ale regiunii, precum Mihail Ciachir, inițiatorul tipăririi cărților în limba găgăuză, sau Nicolai Arabadji, poet și promotor al culturii găgăuze.
„În curând, locuitorii Găgăuziei își vor alege reprezentanții în Adunarea Populară. Acești oameni trebuie să aducă schimbările așteptate de mult timp, pe care le merită alegătorii din Găgăuz-Yeri: dezvoltare, bunăstare, pace și dialog. Ei trebuie să transforme Găgăuzia într-o comunitate puternică, modernă și deschisă - așa cum au visat și pentru care au luptat personalitățile marcante ale poporului găgăuz. Precum Mihail Ciachir - iluminist și inițiator al tipăririi cărților în limba găgăuză, care a pus bazele conștiinței naționale. Și Nicolai Arabadji - poet și iluminist, unul dintre primii reprezentanți ai intelectualității găgăuze, care și-a dedicat viața culturii și dezvoltării spirituale a poporului”, a arătat Maia Sandu pe 11 februarie, într-un discurs ținut la Universitatea de Stat din Comrat.
Potrivit președintei R. Moldova, viitorul „nu apare de la sine”, ci se „construiește prin dialog, prin cooperare și prin încredere”, precum și pe „o cale onestă”.
Maia Sandu a ținut să sublinieze, în același discurs, că Găgăuzia este „o regiune importantă a țării noastre” și „nu se poate dezvolta în mod izolat”.
„Atunci când tinerii din Găgăuzia se simt necesari și apreciați în întreaga noastră țară, câștigă atât autonomia, cât și statul, în ansamblu. Dar pentru a-și realiza pe deplin potențialul, cunoașterea limbii române este crucială pentru participarea plenară la viața societății și pentru dezvoltarea profesională deopotrivă. Cu toții avem un scop comun. Vrem să trăim în pace și prosperitate aici, la noi acasă. Trăim vremuri foarte complicate și imprevizibile, în care simpla promovare a valorilor democratice nu mai este suficientă - ele necesită apărare constantă și eforturi susținute. Viitorul nostru depinde de cum vom reuși să-l construim împreună”, a punctat președinta.
De asemenea, Maia Sandu a avertizat că „limba găgăuză se află în pericol de dispariție”, iar printre prioritățile conducătorilor autonomiei trebuie să se regăsească păstrarea limbii și culturii găgăuze.
„Atunci când un popor își pierde limba, își pierde busola istorică, își subminează unitatea și își pune în pericol continuitatea”, a punctat Maia Sandu.
AP se pregătește să aleagă noua componență a organului electoral local
Mandatele actualilor deputați ai Adunării Populare de la Comrat au expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile nu au putut fi organizate pe 16 noiembrie, așa cum prevede legislația.
Lipsa unei autorități electorale în regiune a blocat procesul - cea veche a fost desființată în 2023 de AP, iar cea nouă, creată un an mai târziu, a fost suspendată de instanță. AP de la Comrat insista ca organul electoral al regiunii să se numească în continuare „Comisia Electorală Centrală”, fapt interzis de noul Cod electoral, potrivit căruia o singură instituție din R. Moldova poate avea această denumire - Comisia Electorală Centrală de la Chișinău.
Pe 27 noiembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a pronunțat o decizie definitivă prin care a declarat ilegală dizolvarea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, din decembrie 2023, și a dispus restabilirea acesteia. În aceeași zi, deputații de la Comrat au decis organizarea alegerilor pe 22 martie 2026.
Ulterior, pe 12 ianuarie anul curent, Adunarea Populară a aprobat alocarea a 4.3 milioane de lei pentru organizarea primului tur al alegerilor și a 1.7 milioane de lei pentru activitatea organului electoral al Găgăuziei în anul 2026. Blocajul instituțional nu a fost însă eliminat.
Curtea Supremă de Justiție a dispus, pe 20 ianuarie, suspendarea executării hotărârilor Adunării Populare privind completarea componenței autorității electorale a autonomiei.
Adunarea Populară va face, pe 13 februarie, o nouă tentativă de a numi componența organului electoral de la Comrat, în încercarea de a debloca organizarea alegerilor în legislativul regional.
În paralel, va fi creat un grup de lucru interinstituțional care ar urma să analizeze divergențele dintre prevederile Codului electoral al Republicii Moldova și actele normative din autonomie, precum și să propună soluții pentru armonizarea acestora.
CITIȚI ȘI:
