Toleranța în scădere: Indicele distanței sociale a crescut în 2025
Societatea moldovenească devine tot mai reticentă în acceptarea diversității, iar distanța socială față de anumite grupuri a crescut vizibil în ultimul an. Este concluzia Indicelui Distanței Sociale 2025, prezentat la Chișinău de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD).
Potrivit raportului, nivelul mediu al distanței sociale a urcat la 2,6 puncte, față de 2,1 în 2024, pe o scară de la 0 (acceptare totală) la 6 (excludere din țară). Datele arată că, deși există o deschidere relativă față de minoritățile etnice și persoanele cu dizabilități, respingerea față de alte categorii s-a accentuat.
Comunitatea LGBT+, la cel mai ridicat nivel de respingere
Cel mai mare indice de distanță socială îl înregistrează persoanele LGBT+ – 5.6 puncte, urmate de persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA – 4.4 puncte și foștii deținuți – 3.6 puncte.
În aceste cazuri, majoritatea populației declară că ar evita orice formă de interacțiune – de la relații apropiate de familie până la simpla vecinătate sau colegialitate la locul de muncă.
Cristina Cojocaru, reprezentanta CPD, a explicat că reticența este profundă și afectează inclusiv relațiile funcționale de bază.
„În cazul persoanelor cu HIV/SIDA, aproape jumătate din populație manifestă reticență față de careva relații apropiate, iar altele aproape 50% din populație încearcă să evite chiar și acele relații funcționale, adică vorbim de colegi de muncă sau chiar vizitator al țării”, a declarat Cristina Cojocaru.
Alegerile și discursul de ură
Directoarea Centrul GENDERDOC-M, Angelica Frolov, spune că rezultatele nu sunt surprinzătoare și că fenomenul reflectă o tendință globală de înrăutățire a climatului social.
„Alegerile din țară au amplificat situația, discursul de ură împotriva comunității LGBT+ fiind foarte prezent: din 244 de cazuri documentate în perioada electorală, 57 au vizat persoanele LGBT, mai mult de o pătrime, iar acest lucru nu poate rămâne fără consecințe”, a subliniat Angelica Frolov.
La rândul său, Irina Corobcenco, analistă la Asociația Promo-LEX, a confirmat legătura dintre campaniile electorale și intensificarea discursului de ură.
„Numărul cazurilor în cadrul ultimelor alegeri a crescut de 1,7 ori față de scrutinul din 2021. Tendința a fost observată și anterior, însă la alegerile parlamentare de anul trecut creșterea a fost semnificativă”, a menționat Irina Corobcenco.
Unde scad prejudecățile
Raportul evidențiază totuși și o evoluție pozitivă. Prejudecățile au scăzut ușor față de persoanele cu dizabilități fizice (indice 1.0) și față de minoritățile lingvistice – persoane de etnie rusă sau care nu vorbesc limba de stat (indice 0.8), ceea ce sugerează o maturizare a toleranței etnice în Republica Moldova.
Măsurarea a fost realizată prin replicarea scalei Bogardus, pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Studiul face parte dintr-un efort multianual de monitorizare a echității și incluziunii sociale în Republica Moldova. Concluzia cercetătorilor este clară: societatea devine mai rigidă
CITIȚI ȘI:
- Raport Genderdoc-M: Mai puțină violență directă față de persoanele LGBTI+, dar mai multă dezinformare și riscuri pentru copii
- Marșul Pride, interzis în capitală. GENDERDOC-M: O încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului
- Marșul Familiei și Marșul LGBTQ vor avea trasee diferite la Chișinău, anunță Poliția
