Linia Bălți–Suceava putea fi construită în 2005. Dorin Junghietu: „Demnitarii au preferat să fie comozi pentru Rusia”
Linia electrică Bălți–Suceava putea fi construită încă în anul 2005, însă demnitarii de atunci au preferat să fie „comozi pentru Rusia, considerând dependența de un singur furnizor de energie „mai simplă și mai sigură” pentru Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în plenul Parlamentului, în contextul dezbaterii moțiunii simple asupra politicilor statului în domeniul securității energetice.
Ministrul a afirmat că discuțiile privind transmiterea unei „lungi liste” de întreprinderi energetice și industriale ale Republicii Moldova către concernul rus Gazprom, în contul pretinsei datorii la gaze, au fost „destul de reale”.
„Din cauza unor foști demnitari, care și acum manipulează cu prețurile la gaze și importurile scumpe, o serie de întreprinderi de stat puteau să ajungă în mâinile concernului rus, care ani la rând ne-a furnizat gaz ieftin, dar extrem de scump politic, cu umilință, cu presiuni și cu o nesiguranță permanentă asupra zilei de mâine”, a spus Dorin Junghietu.
Potrivit oficialului, pe parcursul ultimului an, care coincide cu un an de mandat de ministru, Republica Moldova s-a confruntat „nu cu o criză energetică, ci cu o succesiune de crize”, fiecare amplificată de factori externi, care nu pot fi controlați.
La 31 ianuarie 2026, Republica Moldova s-a pomenit într-un blackout parțial, ca urmare a pierderii unor conexiuni pe segmentele liniilor electrice de pe teritoriul Ucrainei. Frecvența în sistemul electric național a scăzut până la 48 Hz, ceea ce a dus la declanșarea protecțiilor și la întreruperi de energie electrică pe întreg teritoriul țării.
„Este important să spunem clar: nu a fost un eșec intern, ci efectul direct al războiului dus de Federația Rusă împotriva infrastructurii energetice ucrainene și celei regionale”, a remarcat oficialul.
În ziua blackout-ului, Republica Moldova a importat din România o sarcină de aproximativ 205 MW de energie electrică, prin interconexiunile de 110 kV, și alte 320 MW printr-o rută alternativă. Deja la o zi după acest incident, Republica Moldova a reușit să acopere practic 94% din consumul de energie electrică din surse interne.
„Acest episod a demonstrat fără echivoc cât de importante sunt interconexiunile cu România și de ce insistăm pe proiectele strategice, cum ar fi linia Bălți–Suceava, Strășeni–Gutinaș și, bineînțeles, Vulcănești–Chișinău”, a declarat ministrul.
În ceea ce privește linia Vulcănești–Chișinău, care urma să fie dată în exploatare până la sfârșitul anului, Dorin Junghietu a reiterat că întârzierile au fost cauzate de condițiile meteo nefavorabile și de unele tergiversări în livrarea de echipamente la stațiile electrice.
Pe piața gazelor, ministrul a subliniat că, din 1 aprilie 2026, peste 200 de consumatori mari vor trece pe piața liberă și vor procura gaze doar prin contracte bilaterale sau de pe bursă. Dorin Junghietu a evidențiat, în acest context, importanța consolidării rolului companiei de stat Energocom, care a preluat anul trecut furnizarea gazelor pentru aproximativ 830.000 de consumatori.
Legat de tarifele la gaze, ministrul a menționat că populația plătește astăzi cu 2.15 lei mai puțin față de prețul anterior, aprobat în noiembrie 2024. Devierile pozitive acumulate de Energocom se întorc consumatorilor prin prețuri mai mici.
„Doar pentru acest sezon rece, aproape 400 de milioane de lei au fost economisiți pentru familiile din Republica Moldova și pentru întreprinderi. Acest lucru demonstrează că strategia de achiziție a gazelor s-a adeverit a fi una eficientă”, a constatat oficialul.
El a mai spus că ponderea gazelor naturale în consumul final de energie este de aproximativ 16%. Stocurile existente, care constituie circa 200 de milioane de metri cubi, sunt stocuri de securitate, pentru a fi utilizate în situații excepționale.
Moțiunea simplă asupra politicilor statului în domeniul securității energetice a fost înaintată de opoziția parlamentară, la propunerea fracțiunii „Partidul Nostru” (PN). Pentru a fi adoptată, trebuie să fie votată de majoritatea deputaților prezenți în ședință.
Prezentând moțiunea în plenul Parlamentului, pe 5 februarie, deputatul PN Constantin Cuiumju, a declarat că tarifele la gaze pentru consumatori au fost micșorate mult mai târziu decât au scăzut prețurile de achiziție pe piețele externe. În condițiile uneia dintre cele mai geroase din ultimii ani, cetățenii și mediul de afaceri au resimțit direct „consecințele unor decizii întârziate și defectuoase, ale unor planificări insuficiente și ale unei comunicări publice deficitare”.
Amintim că decizia de reducere a tarifelor la gaze a intrat în vigoare pe 4 februarie. Prețul final pentru populație este de 14.4 lei/m3, față de 16.7 lei anterior.
La ora publicării știrii, dezbaterea moțiunii în Parlament continua.
CITIȚI ȘI:
