Grațierea lui Șepeli a fost solicitată în mandatul de procuror general al lui Stoianoglo. MAN cere comisie de anchetă
Nicolae Andrei Șepeli, condamnat anterior în Federația Rusă pentru trafic de droguri și reținut recent într-un dosar ce vizează pregătirea unor asasinate în Ucraina, a fost grațiat în 2022 la solicitarea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, susține președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.
În paralel, Președinția precizează că decretul de clemență a fost emis în baza unui demers oficial care invoca statutul de victimă a traficului de ființe umane. Între timp, fracțiunea parlamentară „Alternativa”, al cărui membru este Alexandr Stoianoglo, solicită constituirea unei comisii de anchetă privind grațierile acordate persoanelor condamnate pentru trafic de droguri.
Deputatul Lilian Carp a confirmat pentru Teleradio-Moldova că Alexandr Stoianoglo a solicitat, în perioada în care conducea Procuratura Generală, grațierea lui Nicolae Andrei Șepeli.
„Da, are o legătură. Este vorba despre această persoană, cel puțin din confirmările care sunt făcute, și este exact ceea ce am mai spus eu – că nu a fost verificat dacă nu există recidivă”, a declarat Carp.
Potrivit președintelui Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, în demersul de atunci s-ar fi invocat faptul că persoanele condamnate ar fi fost utilizate doar în calitate de curieri.
„Dânsul, practic, a mințit spunând că au fost folosiți doar în calitate de curieri. După logica lui, am putea spune că și acum ei au fost folosiți și trebuie grațiați. Deci, nu au fost făcute verificări suplimentare, așa, în stilul pe care îl are, de obicei, acest personaj”, a afirmat Carp.
Întrebat dacă există o legătură directă între evenimentele de atunci și cele din prezent, acesta a răspuns că, „probabil, este o coincidență, probabil nu”: „Nu pot să mă expunm dacă nu am informații suplimentare”.
Teleradio-Moldova a încercat să obțină o reacție de la Alexandr Stoianoglo, însă acesta nu ne-a răspuns la apelurile repetate.
Președinția: Grațierea a fost acordată în baza unui demers oficial
Președinția Republicii Moldova precizează că, în martie 2021, Procuratura Generală a solicitat examinarea grațierii pentru șase persoane condamnate în Federația Rusă, inclusiv pentru Nicolae Andrei Șepeli, condamnat pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari.
Potrivit instituției prezidențiale, în susținerea cererii s-a menționat că Șepeli ar fi fost victimă a traficului de ființe umane, fiind recrutat prin înșelăciune sub pretextul angajării în calitate de „curier” și transportat în Federația Rusă fără a cunoaște că urma să fie implicat în distribuirea substanțelor narcotice.
Demersul a fost examinat de Comisia pentru problemele grațierii în ședințele din 27 decembrie 2021 și 3 martie 2022. Doar Șepeli a fost propus pentru grațiere dintre cele șase persoane vizate inițial, fiind, potrivit Comisiei, singurul fără antecedente penale. Printre argumente eu fost invocate executarea în mare parte a pedepsei, comportamentul adecvat în detenție și evaluări psihologice favorabile.
Decretul de grațiere a fost semnat pe 11 aprilie 2022, cu perioadă de probațiune pentru partea neexecutată a pedepsei.
Pe 19 februarie 2026, în urma unor informații noi privind presupusa apartenență la un grup criminal organizat suspectat că pregătea asasinate în Ucraina, decretul de grațiere a fost revocat.
Președinția a anunțat că sunt verificate procedurile de examinare și mecanismele de monitorizare a perioadei de probațiune.
Procuratura Generală: Demersurile au vizat protecția victimelor
Procuratura Generală precizează că demersurile din anul 2021 privind examinarea cererilor de grațiere au vizat „exclusiv protecția drepturilor persoanelor identificate cu statut de victime ale traficului de ființe umane”.
Instituția face trimitere la un comunicat publicat acum un an, pe 21 februarie 2025, în care explică faptul că informațiile transmise autorităților competente au avut la bază probatoriul administrat în cauzele penale privind traficul de ființe umane și s-au referit strict la circumstanțele cunoscute și confirmate la data respectivă.
Potrivit Procuraturii, demersurile au fost făcute în conformitate cu obligațiile asumate de Republica Moldova prin Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane.
MAN propune constituirea unei comisii de anchetă
În paralel, deputații Mișcării Alternativa Națională (MAN), parte componentă a fracțiunii parlamentare „Alternativa”, a anunțat luni, 23 februarie, inițierea unui proiect de hotărâre pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierile acordate persoanelor condamnate pentru trafic de droguri.
Deputatul Gaik Vartanean a declarat că subiectul ar depăși cazul Șepeli.
„Cum este posibil ca persoane condamnate definitiv pentru trafic de droguri să fie grațiate, în timp ce numărul victimelor drogurilor, inclusiv minori, crește alarmant în țara noastră? Documentele sunt publice, decretele sunt pe site-ul Președinției, dar răspunsurile lipsesc. Tocmai de aceea, propunem constituirea unei comisii de anchetă pentru a investiga procedura de grațiere a persoanelor condamnate pentru trafic ilicit de droguri și pentru a clarifica cine a selectat aceste dosare și pe baza căror criterii”, a declarat Vartanean.
Operațiunea „ENIGMA 2.0”: Tineri din ,,instituții militare", recrutați pentru asasinate în Ucraina
După dejucarea planului de asasinare a unor persoane publice din Ucraina, pus la cale de o rețea coordonată din Republica Moldova și atribuită serviciilor speciale ruse, autoritățile ucrainene susțin că printre persoanele vizate pentru recrutare s-ar fi numărat și tineri care studiau în instituții de învățământ cu profil militar. Autoritățile de la Chișinău resping aceste informații și sugerează că referințele ar putea viza tineri din stânga Nistrului.
Cazul a fost făcut public în cadrul operațiunii „ENIGMA 2.0”, desfășurate în comun de structurile de forță din Republica Moldova și Ucraina. În total, 12 persoane au fost reținute, inclusiv presupusul recrutor al grupării - Nicolae Andrei Șepeli, anterior condamnat în Federația Rusă pentru trafic de droguri, grațiat în 2022 în Republica Moldova.
Potrivit informațiilor prezentate de Poliția Națională a Ucrainei, organizatorul rețelei - un cetățean moldovean de 34 de ani - ar fi creat o structură ierarhică și ar fi recrutat tineri de până la 25 de ani, inclusiv persoane care studiau în instituții de învățământ cu profil militar.
Aceștia ar fi fost trimiși în Ucraina sub diverse acoperiri, inclusiv ca livratori sau curieri, pentru a colecta informații despre potențiale ținte: adrese de domiciliu, trasee zilnice, nivel de securitate și alte detalii necesare pregătirii unor asasinate.
Ministerului Apărării: „Niciun student nu a fost vizat”
Contactată de Teleradio-Moldova, șefa Direcției comunicare strategică a Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Alla Diaconu, a declarat că niciun student al Academiei Militare „Alexandru cel Bun” de la Chișinău nu a fost vizat sau reținut în cadrul operațiunii.
„Studenții din cadrul Academiei Militare 'Alexandru cel Bun' sunt informați regulat de către comandanții superiori, în timpul ședințelor informative, despre metodele de combatere a dezinformării, manipulării și propagandei. Inclusiv la aceste ore studenții fac cunoștință cu articolele din Constituția Republicii Moldova și Codul Penal, cu referire la trădare, spionaj, divulgarea secretelor de stat, precum și despre atacurile cibernetice”, a precizat reprezentanta Ministerului Apărării.
Aceasta a mai precizat că niciun student de la Academia Militară „Alexandru cel Bun” nu a fost vizat sau reținut: „Probabil se face referire la instituțiile militare din regiunea transnistreană”.
Și Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) susține că nu a existat niciun caz de tentativă de recrutare în rândul studenților săi.
„În cadrul Academiei 'Ștefan cel Mare' a MAI nu a avut loc niciun caz cu privire la tentative de recrutare sau racolare pentru acțiuni ilegale în Ucraina”, a declarat, pentru Teleradio-Moldova, Aliona Gumenco, șefa Serviciului relații publice și protocol de la Academia „Ștefan cel Mare”.
Potrivit instituției, studenții sunt pregătiți pentru a recunoaște și a rezista tentativelor de manipulare sau influență externă prin dezvoltarea gândirii critice, a culturii informaționale și a rezilienței profesionale.
Amintim că, la sfârșitul săptămânii trecute, au fost reținute 12 persoane în acest dosar - cinci în Republica Moldova și șapte în Ucraina - în urma unei operațiuni comune desfășurate sub egida Europol și Interpol.
Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și autorităților ucrainene, gruparea ar fi planificat asasinarea a peste cinci persoane publice din Ucraina, inclusiv un jurnalist cunoscut, conducătorul unei întreprinderi strategice și militari ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei.
Anchetatorii susțin că pregătirile au început în decembrie 2025. O parte dintre suspecți ar fi fost trimiși la Kiev sub acoperirea că sunt curieri, pentru a colecta informații despre adrese, trasee și nivelul de securitate al țintelor. Ulterior, ar fi fost analizate mai multe scenarii de atac, de la împușcături de la mică distanță până la detonarea unor automobile.
Serviciile speciale ruse ar fi promis recompense de până la 100.000 de dolari pentru fiecare asasinat, în funcție de statutul persoanei vizate.
Suspecții sunt cercetați pentru pregătirea omorului la comandă, constituirea sau participarea la un grup criminal organizat și manipularea ilegală a armelor. Dacă vor fi găsiți vinovați, aceștia riscă detenție pe viață.
CITIȚI ȘI:
