Au luptat pentru țară în 1992, apoi pentru o locuință: Cum și-au făcut dreptate 56 de veterani, instalându-se în „blocul deputaților”
În 1992, au luptat pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar statul le-a promis sprijin, inclusiv locuințe. Numai că, în timp ce veteranii rămâneau fără un acoperiș deasupra capului, statul construia de zor, în inima Chișinăului, apartamente pentru deputați. Sătui să fie mințiți, 56 de veterani și-au făcut singuri dreptate - s-au instalat, inițial ilegal, în apartamentele pe care urmau să le ocupe legislatorii, chiar în spatele clădirii Parlamentului.
Imediat după încheierea conflictului armat de la Nistru, o parte dintre cei care au activat în structurile Ministerului de Interne s-au confruntat cu problema locuinței. În timp ce țara intra într-un amplu proces de privatizare, fondurile locative destinate angajaților din sistem se diminuau sau dispăreau.
„În 1992, au fost recrutați tineri în serviciile speciale ale Ministerului de Interne, în brigada Fulger, în alte subdiviziuni și lor, din timp, li s-au promis locuri de trai. Când s-au întors de la război, practic atunci a început procesul de privatizare, au uitat de ei și marea majoritate au rămas pe drumuri. Erau fonduri de cămine, dar căminele au fost privatizate și ei au rămas în drumuri”, a amintit, pentru Teleradio-Moldova, Ghenadie Cosovan, colonel de poliție în rezervă, cavaler al Ordinului „Ștefan cel Mare și Sfânt” și fost viceministru de Interne.
În anii care au urmat, veteranii au încercat să obțină sprijin prin căi legale. Au depus cereri, au deschis procese, au mers până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).
„Au început să se adreseze într-un loc, în altul, au avut câștig de cauză la CtEDO, însă unele hotărâri nici până acum nu sunt îndeplinite”, a punctat Cosovan.
Anul 2000 - începutul unei lupte pentru un acoperiș
La începutul anului 2000, mai mulți veterani au aflat că în centrul Chișinăului, în apropiere de clădirea Parlamentului, se construiește un bloc destinat deputaților.
Acela a fost momentul în care veteranii au decis că nu mai pot aștepta și au ocupat ilegal clădirea.
„Au aflat că pentru elita țării se construiesc clădiri noi, de lux, în pofida faptului că marea majoritate aveau apartamente în zona de unde erau ei. Și, atunci, un grup de veterani, care nu mai erau în serviciul polițienesc, au intrat în acest edificiu. La început era cu scandal, au fost anumite acțiuni de a elibera clădirea, dar nimeni din subdiviziunile Ministerului de Interne nu a vrut să participe la aceste măsuri împotriva camarazilor de arme. Niciun polițist care era în funcție, inclusiv eu, nu ar fi îndeplinit aceste ordine. Erau camarazii noștri cu care am luptat. Cum poți să te duci să-i dai afară pe ei, cu copii mici?”, a întrebat Cosovan.
Deși au existat presiuni pentru evacuarea blocului de locuințe, o intervenție reală așa și nu s-a produs. Ordinul nu a fost îndeplinit de colegii lor care au rămas în sistem.
„Când a fost dată comanda ca să vină să ne scoată din casă de acolo, băieții au spus că noi așa ordin nu îndeplinim, deoarece acolo sunt și băieți de-ai noștri. Noi acum suntem 17 băieți numai din Fulger, dar mai sunt și din alte subdiviziuni”, a precizat Tudor Porcescu, veteran al războiului din Afganistan și al celui de pe Nistru, pentru Teleradio-Moldova.
Repartizarea apartamentelor
La scurt timp după ocuparea clădirii, alți veterani s-au alăturat celor din interior.
„În primul rând, când au intrat băieții acolo, nu au știut toți. Eu a doua sau a treia zi m-am dus la susținere acolo și, când am ajuns, erau foarte mulți oameni care aveau nevoie de apartament”, ne-a povestit Tudor Porcescu.
Repartizarea apartamentelor nu s-a făcut arbitrar. Veteranii au stabilit singuri criteriile, în funcție de situația fiecăruia.
„S-a făcut o listă oarecare, cine și cât merită, în funcție de câți copii aveam. După ce s-a făcut lista asta, între noi mai erau băieți care stăteau în rând la apartament în alte părți. Eu trebuia să primesc apartament cu o odaie, dar aveam doi copii. Și am intrat în rând acolo și am obținut trei odăi”, ne-a spus Porcescu.
Blocul nu era gata pentru a fi locuit atunci când a fost ocupat, iar noii locatari au continuat construcția pe cont propriu.
Totuși, situația continua să fie incertă, iar veteranii își plăteau utilitățile prin intermediul Parlamentului de care aparținea clădirea.
„Noi, cât timp am trăit acolo, plăteam indirect comunalele. Căldura și energia electrică veneau de la garajul Parlamentului. Pe contoarele lor achitam căldura și energia electrică”, ne-a explicat Porcescu.
Legalizare peste 14 ani
Timp de 14 ani, veteranii au locuit în bloc fără un statut juridic clar. Între timp, aceștia au finalizat lucrările rămase și au contribuit financiar pentru ca imobilul să poată fi dat oficial în exploatare.
„Blocul locativ nu era finisat. A venit o comisie și ne-a spus ce trebuie de făcut, am strâns bani de la fiecare și am terminat lucrările. Blocul a fost dat în exploatare și abia după asta au fost făcute actele la apartament”, a precizat veteranul.
Situația a fost reglementată în 2014, când Parlamentul a adoptat hotărârea prin care blocul din strada Anatol Corobceanu 1B a fost transmis oficial, iar lista celor 56 de beneficiari, toți veterani ai războiului de la Nistru, a fost aprobată.
Proiectul de lege a fost inițiat de trei deputați din coaliția de guvernare de atunci, reprezentanți ai Partidului Democrat, Partidului Liberal Democrat și Partidului Liberal.
Din acel moment, veteranii au devenit proprietari cu acte în regulă ai apartamentelor din „blocul deputaților”.
Chiar și așa, spun veteranii, problema locuințelor nu a fost rezolvată pentru toți cei care au participat la conflictul din 1992.
„Eu cred că s-a făcut dreptate pentru o mică parte din veterani. Sunt foarte mulți veterani care, mă credeți, nu au unde locui nici în ziua de azi”, a punctat Porcescu.
La începutul anilor 2000, în public se vorbea despre faptul că unii veterani s-ar fi lăcomit, ocupând spații mari în acel bloc, în condițiile în care lista camarazilor care nu avea unde locui era mare.
Astăzi, cel puțin două apartamente din „blocul deputaților”, devenit „al veteranilor”, sunt scoase la vânzare cu sume de 7.3 milioane de lei (117 metri pătrați) și 8.7 milioane de lei (102 metri pătrați).
Veteranii de război din Republica Moldova beneficiază, în prezent, de alocații lunare de stat care reprezintă 11% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul respectiv.
Pentru anul 2026, salariul mediu prognozat este de 17.400 de lei. În aceste condiții, veteranii participanți la acțiuni de luptă, inclusiv cei ai conflictului armat de pe Nistru, primesc o alocație lunară de aproximativ 1.914 lei. Persoanele care au rămas cu dizabilități în urma războiului beneficiază de 16% din salariul mediu prognozat, ceea ce înseamnă circa 2.784 lei lunar.
În cazul celor care se încadrează în două sau mai multe categorii prevăzute de lege, cuantumul de bază este majorat suplimentar cu 4%.
Comparativ cu anii precedenți, sprijinul financiar a crescut semnificativ. Înainte de intrarea în vigoare a noii legi, alocațiile erau stabilite în sume fixe și erau considerabil mai mici. De exemplu, în 2021 un veteran primea în jur de 500 de lei lunar.
Pe 2 martie 2026, se împlinesc 34 de ani de la declanșarea, în 1992, a acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova. Aproximativ 30 de mii de militari, polițiști și voluntari au luat parte la conflictul armat, peste 300 de persoane și-au pierdut viața în timpul luptelor, iar alte zeci sunt date dispărute până astăzi.
Războiul de pe Nistru nu a fost un conflict spontan sau unul etnic, ci rezultatul eforturilor Federației Ruse de a-și menține influența asupra fostelor republici sovietice, afirmă experții. Regiunea transnistreană a fost transformată într-un instrument de presiune politică, menit să împiedice consolidarea statului moldovean independent și orientarea sa spre Europa sau spre o eventuală reunificare cu România.
CITIȚI ȘI:
