ANALIZĂ | Populația din stânga Nistrului, mai săracă de trei ori decât cetățenii de pe malul drept
Veniturile și cheltuielile bugetare din stânga Nistrului sunt semnificativ mai mici decât pe malul drept, iar deficitul ajunge la aproape jumătate din bugetul regiunii. În ciuda resurselor limitate, regimul separatist pune drumurile pe lista priorităților, pe când populația din regiune este de trei ori mai săracă decât cetățenii din restul țării, afirmă experții.
O analiză a expertului economic Veaceslav Ioniță atestă o realitate economică profund dezechilibrată pe cele două maluri ale Nistrului.
Potrivit lui Ioniță, veniturile planificate pentru bugetul regiunii din 2026 sunt mai mici decât în 2025 și 2024, ceea ce reflectă o situație economică dificilă. Cheltuielile planificate sunt, de asemenea, mai reduse, în condițiile unei inflații ridicate în 2025.
„Deficitul bugetar este unul foarte mare, undeva 40% din bugetul consolidat, dar dacă luăm doar bugetul autorităților locale, reiese că jumătate din bugetul regiunii este acoperit prin deficit”, a calculat expertul.
Ioniță a remarcat că modul de acoperire a deficitului este unul secretizat.
„Deficitul bugetar este printr-un așa numit articol 5 din bugetul lor anual, care este secretizat. Noi nu știm cum acoperă deficitul, dar presupunem că veniturile provin de la Tiraspoltransgaz, din vânzarea gazului”, a opinat specialistul.
În stânga Nistrului, gazul este vândut cu 1.7 „ruble” per metru cub pentru populație și între 3 și 5 „ruble” pentru agenții economici, prețul mediu situându-se în jur de 3 „ruble” per metru cub, foarte puțin comparativ cu malul drept al Nistrului (o „rublă” transnistreană ar fi echivalentul a 1.2 lei - n.r.).
Din acest preț, costurile de transport și de întreținere a rețelelor se ridică la aproximativ 50 de „copeici”, astfel încât prețul efectiv mediu ajunge la circa 2.5 „ruble”.
Veaceslav Ioniță a calculat că, ținând cont de volumul importurilor de gaz, veniturile încasate de Tiraspoltransgaz, fără costurile de transport, corespund cu deficitul bugetar al regiunii.
Cheltuielile pe cap de locuitor, de circa trei ori mai mari pe malul drept
Deficitul bugetar al regiunii este de aproximativ trei ori mai mare decât cel de pe malul drept, raportat la Prodului Intern Brut (PIB). În timp ce Republica Moldova menține un deficit sub 5% din PIB, în stânga Nistrului acesta ajunge la circa 15%.
Totodată, analiza comparativă semnată de Ioniță a arătat diferențe majore între cele două maluri: în 2015, veniturile pe cap de locuitor erau de 15.000 de lei pe malul drept și 12.000 de lei pe malul stâng.
Potrivit expertului, modelul bugetar al regiunii separatiste a funcționat până în 2016.
„Nu impozitau nici agenții economici, nici populația, aveau bani dintr-o sursă secretă, ceea ce le permitea cheltuieli mai mari decât pe malul drept. În 2017, practic, am fost egal la egal. În anul 2015, cheltuielile pe cap de locuitor erau stânga Nistrului de 22.000 de lei. Au trecut 10 ani. Și, în 2024, după inflația care a fost în acești ani, la ei cheltuielile pe cap de locuitori sunt de 24.800 de lei, mai puțin chiar decât în 2024. Deci, practic, în 12 ani de zile, cheltuielile publice nu s-au modificat comparativ cu anul 2015. Pe malul drept al Nistrului, cheltuielile în 2015 erau de 16.000 de lei, astăzi au ajuns la 66.000 de lei, o creștere de peste patru ori”, a precizat Ioniță.
Autoritățile de la Chișinău, îndemnate să ia măsuri pentru a reduce diferențele
Un aspect pozitiv este fondul rutier. Deși a înregistrat o scădere semnificativă în 2025, pretinsele autorități estimează o redresare în 2026, la un nivel de aproximativ 270-300 milioane ruble locale. Din 2015 și până în prezent, cu excepția anului 2016, cheltuielile pentru drumuri pe malul drept au fost constant mai mari decât în stânga Nistrului. Așa-zisele autorități din stânga Nistrului pun drumurile pe lista priorităților, chiar dacă bugetul și veniturile lor sunt foarte reduse, a remarcat analistul economic.
„În ultimii 10 ani, noi am cheltuit pentru drumuri 0.9% din PIB, iar ei au cheltuit 1.32%. La ei, PIB-ul este foarte mic în prezent. Ei sunt acum cu mult mai săraci, dar drumurile reprezintă o prioritate cumva mai mare decât la noi. Și chiar dacă ei cheltuie pentru drum mai puțin decât noi, pentru ei asta este o sumă foarte mare”, a constatat Ioniță.
În timp ce pe malul drept, după toate crizele și inflația galopantă, bugetul consolidat permite majorarea salariilor și investițiilor cu circa 50% în valoare reală față de 2015, în stânga Nistrului cheltuielile au scăzut cu aproape 40%. Drept urmare, populația din stânga Nistrului primește beneficii publice de trei ori mai mici decât cetățenii de pe malul drept.
Veaceslav Ioniță a subliniat necesitatea unor politici responsabile din partea autorităților de la Chișinău pentru a reduce aceste diferențe și a crea treptat un spațiu economic comun.
„Această diferență de trei ori este pur și simplu imposibil de imaginat pentru o distanță de doar câțiva kilometri de la Chișinău până la Tighina sau Tiraspol”, a concluzionat expertul.
Precizăm că Guvernul de la Chișinău a anunțat lansarea, până în luna august curent, un fond de convergență menit să contribuie la reintegrarea R. Moldova.
Fondul special va sprijini investițiile în infrastructură, educație și proiecte de eficiență energetică în regiunea transnistreană.
Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, banii din acest fond vor proveni inclusiv din taxele vamale colectate de la agenții economici din regiunea transnistreană și din alte taxe ce urmează să fie aplicate gradual.
CITIȚI ȘI:
