PETIȚIE | Alegerile din Găgăuzia, reglementate în Codul electoral al R. Moldova, iar alegerile din regiune – desfășurate de CEC-ul de la Chișinău
Găgăuzia se confruntă, în prezent, cu o criză politică și juridică majoră, în condițiile în care legislația locală contravine Codului electoral al R. Moldova, ceea ce face imposibilă organizarea alegerilor ordinare în Adunarea Populară (AP) de la Comrat. Activistul civic Mihail Sirkeli a lansat o petiție publică adresată conducerii R. Moldova, căreia îi solicită să intervină pentru a elimina blocajul electoral din regiune.
Potrivit petiției, semnate până acum de circa 460 de persoane, UTA Găgăuzia nu are organe regionale funcționale (mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025 și bașcana Evghenia Guțul se află la închisoare – n.r.), iar autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să intervină pentru a asigura drepturile electorale ale cetățenilor care locuiesc în regiunea găgăuză.
Autonomia largă a Găgăuziei privind organizarea și desfășurarea alegerilor în Adunarea Populară și a alegerilor bașcanului fără participarea organelor centrale ale Republicii Moldova reprezintă „o amenințare” la adresa securității naționale a țării, este convins autorul petiției.
„Rusia folosește această vulnerabilitate pentru a implementa operațiuni hibride împotriva Republicii Moldova, ceea ce pune în pericol suveranitatea, independența, integritatea, precum și parcursul european al Republicii Moldova. Acestea nu sunt cazuri izolate, ci o serie întreagă de cazuri pe care le-am observat de-a lungul ultimelor decenii. Cele mai evidente și periculoase dintre acestea sunt referendumurile ilegale din 2 februarie 2014, care au pus în pericol integrarea europeană a R. Moldova și integritatea sa”, susține Mihail Sirkeli.
Un alt exemplu este „preluarea Găgăuziei de către Șor prin cumpărarea de voturi la alegerile bașcanului, ceea ce a dus la semnarea de către autoritățile regionale ale UTA Găgăuzia a unui acord cu banca rusească sancționată Promsvyazbank și utilizarea UTA Găgăuzia ca instrument pentru implementarea și extinderea în întreaga Republică Moldova a fenomenului cunoscut sub numele de rețeaua Șor, cu scopul de a cumpăra alegători la referendumul european, la ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare”.
Pentru a depăși impasul din Găgăuzia și a asigura securitatea națională a Republicii Moldova, autorul petiției le solicită președintei Maia Sandu, spicherului Igor Grosu și premierului Alexandru Munteanu să întreprindă măsuri pentru anularea Codului electoral al Găgăuziei, iar Parlamentul de la Chișinău să includă în Codul electoral al Republicii Moldova un capitol aparte care să reglementeze alegerile în Adunarea Populară și alegerile bașcanului Găgăuziei.
Totodată, Mihail Sirkeli consideră că organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară și bașcan trebuie să fie efectuate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, care, de asemenea, trebuie să formeze Consiliul Electoral de Circumscripție al UTAG. Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei trebuie să devină Consiliul Electoral de Circumscripție al UTAG, format de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Din acest punct de vedere, abordarea formării organelor electorale pentru alegerile în Adunarea Populară și alegerile bașcanului Găgăuziei trebuie să fie aceeași ca la alegerile locale generale.
O altă cerință vizează înlocuirea sistemului electoral majoritar uninominal pentru alegerile în Adunarea Populară cu un sistem electoral proporțional.
„Sistemul electoral majoritar al circumscripțiilor uninominale, utilizat pentru formarea Adunării Populare a Găgăuziei, s-a epuizat, nu este echitabil, nu reprezintă interesele alegătorilor, stimulează corupția atât printre alegători, cât și printre deputații Adunării Populare și, în prezent, permite Kremlinului să domine în totalitate politica găgăuză. Pentru a îmbunătăți situația din Găgăuzia și a încuraja concurența politică, ar fi oportună trecerea la un sistem proporțional pentru formarea Adunării Populare a Găgăuziei, după exemplul modului în care este format Parlamentul Republicii Moldova. Modificarea sistemului electoral la alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei poate fi făcută doar de Parlamentul Republicii Moldova prin modificarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei”, explică Sirkeli, care a îndemnat toți locuitorii R. Moldova să semneze această petiție.
Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile trebuiau organizate în prima duminică după expirarea mandatului, adică pe 16 noiembrie.
Scrutinul nu a avut loc din cauza unui blocaj instituțional prelungit, generat în principal de lipsa unei autorități electorale funcționale. Dizolvarea ilegală a Comisiei Electorale din Găgăuzia în 2023 a împiedicat pregătirile tehnice pentru alegeri, situație clarificată abia prin decizia definitivă a Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2025.
Mai exact, instanța a declarat ilegală dizolvarea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei din decembrie 2023. Între timp, Codul electoral al R. Moldova a fost modificat, iar noua structură electorală de la Comrat ar trebui numită Consiliu Electoral, însă legislativul local nu poate efectua modificările, întrucât mandatele aleșilor locali au expirat.
În prezent, nu este fixată o dată a alegerilor pentru Adunarea Populară.
Deputații de la Chișinău și cei de la Comrat, întruniți recent într-o ședință la Parlament, cu participarea reprezentanților Comisiei Electorale Centrale, au promis că vor prezenta, „în cel mai scurt timp”, soluții pentru a garanta dreptul locuitorilor regiunii autonome de a-și alege reprezentanții în legislativul local.
CITIȚI ȘI:
