Consiliul Europei îndeamnă R. Moldova să depună eforturi pentru a-l aduce la Chișinău pe Yasin Özdil, încarcerat ilegal în Turcia
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei constată progrese insuficiente în executarea Hotărârii CEDO în cauza „Özdil și alții vs. Republica Moldova” și solicită din nou autorităților moldovenești să accelereze investigațiile penale și să transmită un mesaj politic ferm împotriva detențiilor arbitrare și transferurilor extralegale. Concluzia se regăsește într-o decizie adoptată la reuniunea din 9 - 11 martie 2026.
Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 iunie 2019 a stabilit că transferul extralegal în Turcia, în septembrie 2018, al celor cinci cetățeni turci, angajați ai rețelei de licee private „Orizont” din Republica Moldova, a constituit o privare ilegală și arbitrară de libertate, precum și o încălcare a dreptului la viață privată și de familie.
În ceea ce privește măsurile individuale, Comitetul de Miniștri a constatat că patru dintre reclamanți - Müjdat Çelebi, Riza Doğan, Mehmet Feridun Tüfekçi și Sedat Hasan Karacaoğlo - au fost eliberați din detenție în Turcia și pot intra și ieși liber din Republica Moldova, fără restricții.
Situația celui de-al cincilea reclamant, Yasin Özdil, rămâne însă neschimbată. Acesta continuă să fie în detenție în Turcia, iar autoritățile turce nu au oferit informații actualizate despre starea sa.
Comitetul de Miniștri a invitat autoritățile să continue eforturile diplomatice pentru a obține informații actualizate și pentru a facilita transferul executării pedepsei sale în Republica Moldova, în cazul în care acesta ar dori acest lucru.
Asociația Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) notează că eforturile autorităților moldovenești în acest sens sunt insuficiente.
În comunicarea transmisă Comitetului de Miniștri pe 22 ianuarie 2026, cele două organizații au semnalat lipsa unor rezultate concrete și au cerut autorităților să asigure un statut de protecție adecvat pentru Yasin Özdil sau, cel puțin, să își asume un angajament clar în acest sens.
În ceea ce privește măsurile generale, Comitetul de Miniștri și-a exprimat îngrijorarea față de durata excesivă a procedurilor penale.
„Comitetul de Miniștri a notat că au trecut mai mult de cinci ani de la pronunțarea sentinței în primă instanță în procesul penal împotriva fostului șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), fără ca această cauză să fie soluționată definitiv”, menționează cele două organizații.
Autoritățile au fost invitate să finalizeze procedurile fără întârzieri nejustificate și să informeze despre rezultatele acestora.
Totodată, instituția europeană a analizat și ancheta penală privind implicarea altor oficiali de rang înalt în transferul extralegal din 2018. Deși au fost identificate unele persoane implicate și au fost audiați trei reclamanți în calitate de părți vătămate, Comitetul a cerut accelerarea investigației și finalizarea acesteia „într-un mod capabil să clarifice pe deplin circumstanțele cauzei”.
Promo-LEX și CRJM critică întârzierile persistente din aceste proceduri. Potrivit organizațiilor, lipsa unor rechizitorii și durata excesivă a investigațiilor privind funcționari de rang înalt subminează eforturile de stabilire a adevărului.
Decizia Comitetului de Miniștri se referă și la măsurile de prevenire a unor astfel de abuzuri în viitor, inclusiv la mecanismele de control asupra Serviciului de Informații și Securitate. Instituția a salutat modificările legislative adoptate în 2023 privind supravegherea SIS, însă a cerut autorităților să finalizeze și să adopte regulamentul privind activitatea subcomitetului parlamentar responsabil de acest control și să prezinte informații despre aplicarea efectivă a acestuia.
„Comitetul de Miniștri a invitat cu fermitate autoritățile să dea curs și să răspundă la numeroasele decizii anterioare ale Comitetului prin care acestea erau îndemnate să transmită un mesaj clar de la cel mai înalt nivel politic cu privire la inadmisibilitatea absolută și toleranța zero față de detenția arbitrară și transferurile extralegale”, precizează Promo-LEX și CRJM, adăugând că autoritățile nu au răspuns nici de această dată.
Organizațiile mai arată că, la peste șapte ani de la evenimentele din septembrie 2018, procedurile penale nu au fost finalizate, iar ancheta privind implicarea unor oficiali de rang înalt nu a produs rezultate concrete.
„Constatăm cu îngrijorare că, la mai bine de șapte ani de la transferul extralegal din septembrie 2018, procedurile penale nu au fost finalizate, iar ancheta privind implicarea funcționarilor de rang înalt nu a produs rezultate tangibile”, se menționează în comunicat.
Autoritățile Republicii Moldova au fost invitate să prezinte informații actualizate privind toate aceste aspecte până la 12 septembrie 2026.
Amintim că, în septembrie 2018, șapte profesori și angajați ai liceelor „Orizont” au fost reținuți forțat în Republica Moldova printr-o operațiune netransparentă a Serviciului de Informații și Securitate.
Aceștia au fost expulzați ilegal și predați autorităților din Turcia în aceeași zi, fără a li se permite accesul la justiție sau posibilitatea de a-și invoca cererile de azil deja depuse.
Ulterior, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat R. Moldova pentru încălcarea gravă a dreptului la libertate și siguranță, obligând statul să plătească despăgubiri victimelor.
În acest caz a fost pedepsit doar fostul director al SIS, Vasile Botnari, pentru depășirea atribuțiilor de serviciu.
Curtea de Apel Chișinău a decis, recent, rejudecarea pedepsei aplicate lui Vasile Botnari, care fusese sancționat cu o amendă penală de 88.000 de lei pentru abuz de putere cu consecințe grave. Botnari a mai achitat costul avionului charter cu care au fost transportate victimele în Turcia - 348.432 de lei, iar ulterior și suma de 125.000 de euro, reprezentând prejudiciul moral pe care Republica Moldova a fost obligată să îl plătească familiilor profesorilor în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului.
Magistrații vor reanaliza individualizarea corectă a pedepsei și soluționarea laturii civile, adică despăgubirile solicitate de victime.
CITIȚI ȘI:
