SONDAJ | Salariile, pensiile și lupta anticorupție - prioritățile cetățenilor R. Moldova. Reforma teritorială, mai puțin urgentă
Creșterea salariilor și pensiilor, dezvoltarea economiei și combaterea corupției sunt principalele așteptări ale cetățenilor de la guvernanți pentru următorii ani, în timp ce teme precum soluționarea conflictului transnistrean sau reforma administrativ-teritorială sunt percepute ca fiind mai puțin urgente.
Totodată, cetățenii continuă să aibă cea mai mare încredere în biserică, în timp ce partidele politice se situează în coada clasamentului, arată datele unui sondaj prezentat luni, 30 martie, de Asociația Promo-LEX.
Bani mai mulți, dezvoltarea economiei și combaterea corupției
Potrivit cercetării, peste 72% dintre respondenți consideră că majorarea salariilor și pensiilor ar trebui să fie principala prioritate a autorităților. Urmează dezvoltarea economiei - 61.4% și combaterea corupției - 56%.
La polul opus, circa o treime sau mai puțin dintre respondenți indică drept priorități soluționarea conflictului transnistrean - 33%, integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană - 32.4%, sau reforma administrativ-teritorială - 24.3%.
„Acestea sunt prioritățile pe care cetățenii le-au ales dintr-o listă propusă. Acest lucru nu înseamnă că reforma administrativ-teritorială sau integrarea în Uniunea Europeană nu ar fi importante, ci mai degrabă faptul că cele pe care le-am menționat anterior ar fi ceea ce și-ar dori cetățenii să fie, în viitorul apropiat, pe agenda autorităților. Probabil, celelalte aspecte ar necesita o comunicare mult mai intensă și un efort mai vizibil din partea autorităților”, a menționat directorul de program de la Promo-LEX, Nicolae Panfil, într-o conferință de presă.
Mai mult de jumătate din cetățeni au încredere în biserică
Sondajul mai arată că biserica se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor - peste 50% dintre respondenți declară că au multă sau foarte multă încredere în această instituție.
Pe locul doi se situează autoritățile publice locale, iar pe locul trei - Președinția.
În schimb, partidele politice ocupă ultimul loc în clasamentul încrederii - circa 15% dintre respondenți au spus că au încredere mare sau foarte mare.
„Observăm că, în topul încrederii, în continuare se află biserica, iar pe ultimul loc - partidele politice, care se bucură de foarte multă încredere și multă încredere din partea a doar circa 15% din respondenți. 33% au foarte puțină încredere sau deloc, iar 46.7% - puțină încredere în partide”, a precizat Nicolae Panfil.
Alegerile din 2025, mai puțin libere și corecte
Cercetarea realizată la comanda Promo-LEX mai relevă că percepțiile privind scrutinul parlamentar din 2025 sunt împărțite. Aproximativ 43% dintre respondenți consideră că alegerile au fost libere și corecte în mare sau foarte mare măsură, în timp ce peste 50% cred contrariul.
Majoritatea celor care cred că scrutinul a fost viciat de nereguli indică probleme legate de manipulare și finanțare:
- 63.4% cred că alegătorii au fost manipulați sau dezinformați;
- 60.6% consideră că unii concurenți au fost finanțați ilegal;
- 57.7% indică influențe externe în alegeri.
„Acest lucru nu înseamnă că 60.6% din concurenții electorali ar fi fost finanțați efectiv din surse ilegale. Vorbim despre percepția că unii concurenți ar fi fost finanțați din astfel de surse. Este un aspect al campaniei care a dominat discursul public și observăm că apare și în răspunsurile cetățenilor”, a precizat Nicolae Panfil.
Un alt element scos în evidență de sondaj se referă la diferența dintre experiența directă și percepția generală. Doar circa 20% spun că au observat nereguli în secția unde au votat, însă la nivel național, procentul celor care cred că au existat probleme ajunge la peste 60%.
„Cu cât ne îndepărtăm de secția unde alegătorii au votat, crește percepția că au existat nereguli. Explicația este legată de informațiile din mass-media și mediul online, care influențează modul în care cetățenii percep situația generală”, a explicat Nicolae Panfil.
Social media - principala sursă de informare și dezinformare
Rețelele de socializare au devenit principala sursă de informare în campania electorală, arată datele sondajului. Cele mai utilizate platforme au fost Facebook, accesat de 80% dintre respondenți, urmat de TikTok, cu 51%, și YouTube, cu 47%.
Totodată, aproape două treimi dintre respondenți spun că au întâlnit frecvent informații false pe rețele.
„Cetățenii ne-au spus că cel mai des au întâlnit informații false pe rețelele de socializare, în proporție de circa 67% des și foarte des. În același timp, aproape jumătate dintre respondenți verifică informațiile din alte surse, ceea ce arată că există și un anumit grad de gândire critică”, a declarat directoarea companiei de cercetare, Veronica Ateș.
Parlamentul, „departe” de oameni
Percepțiile asupra Parlamentului sunt, în mare parte, negative.
Doar aproximativ 27% din respondenți consideră că subiectele discutate sunt apropiate de problemele reale, iar peste 60% - că acestea sunt puțin sau deloc relevante.
În plus, relația dintre majoritate și opoziție este apreciată ca fiind „rea” sau „foarte rea” de peste 60% dintre respondenți.
„Parlamentul, ca for reprezentativ, mai are în continuare foarte mult de lucru ca să se facă înțeles de cetățeni. O bună parte din această percepție negativă ar putea fi îmbunătățită prin comunicare și printr-un limbaj mai accesibil despre activitatea legislativului”, a afirmat Nicolae Panfil.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.226 de respondenți, cu excepția persoanelor din regiunea transnistreană și din diasporă.
Cercetarea a fost realizată de Ates Research Group, iar marja de eroare este de aproximativ ±2,8%.
CITIȚI ȘI:
