Peste 11 miliarde de lei pentru compensații: Parlamentul respinge moțiunea adresată ministrei Natalia Plugaru
Bugetul protecției sociale a ajuns la 54 de miliarde de lei în 2026, în timp ce deficitul asigurărilor sociale a fost redus, ceea ce a permis creșterea alocațiilor pentru sprijinirea vârstnicilor, familiilor cu copii și persoanelor aflate în diferite situații de vulnerabilitate. Pensiile și salariile cresc gradual, în timp ce economia informală scade, ceea ce demonstrează eficiența politicilor în domeniul muncii și protecției sociale.
Declarațiile au fost făcute de ministra Natalia Plugaru pe 2 aprilie, în cadrul examinării unei moțiuni simple, pe care Parlamentul a respins-o după cinci ore de dezbateri.
Cheltuielile statului pentru protecția socială au crescut de la 10.9% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2016 la 15.3% în prezent, în pofida contextului dificil, marcat de crize suprapuse. Totodată, deficitul bugetului asigurărilor sociale a fost redus de la 5.4 miliarde în 2023 la 3.6 miliarde în 2026.
„Acest lucru este important pentru că acest buget asigură pensiile, alocațiile și toate indemnizațiile alocate cetățenilor”, a afirmat Natalia Plugaru.
Pensii medii de 7.000 stabilite în acest an
Pensia minimă – de care beneficiază în jur de 90.000 de persoane din 500.000 de pensionari – a crescut în ultimii ani de la 1.188 la 3.263 de lei. În același timp, pensia medie s-a majorat de 2.3 ori, de la 2.000 la 4.824 de lei. Potrivit Nataliei Plugaru, majoritatea beneficiarilor au pensii mult mai mari. Mărimea medie a prestațiilor stabilite în acest an este de 7.000.
„Încă avem pensiile din perioadele precedente, când salariile erau mai mici, când salariile erau în plic sau nu erau declarate. Cu cât mai mult ajungem în economia formală, cu atât cuantumul și valoarea pensiei cresc și vor crește”, a menționat ministra.
Deputata comunistă Diana Caraman a invocat că guvernarea „datorează pensionarilor o indexare de 15%” după ce, în anul 2023, a crescut pensiile doar cu 15% în loc de 30%, cât a constituit inflația în anul precedent.
Natalia Plugaru i-a răspuns că autoritățile depun eforturi pentru a reduce și mai mult deficitul bugetului asigurărilor sociale. Or, atunci când veniturile în acest buget vor crește, se va putea vorbi și despre creșteri semnificative ale pensiei.
„Ceea ce am demonstrat în ultimii ani este că, prin eforturile politicilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale și ale Guvernului, putem să creștem veniturile la bugetul asigurărilor sociale”, a constatat Natalia Plugaru.
În ultimii zece ani, speranța de viață a cetățenilor din Republica Moldova a crescut cu doi ani, ajungând astăzi la 72 de ani. Persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste reprezintă 18%.
„Vorbim aici nu doar de pensii, vorbim și de programe care promovează o îmbătrânire activă și sănătoasă, astfel încât persoanele să rămână cât mai mult active în societate și să contribuie la economie și societate”, a mai spus Natalia Plugaru.
Indemnizații și „Ajutor la contor”
Republica Moldova are o rată de fertilitate de 1.66 copii per femeie, ceea ce este mult peste media europeană de 1.34, însă mai puțin decât rata de înlocuire a generațiilor. Referindu-se la sprijinul acordat familiilor, ministra a menționat că indemnizația a crescut cu aproape 30% de când este calculată nu din salariul mamei, ci al părintelui care are venitul cel mai mare. Iar pentru a le permite părinților să revină cât mai devreme la muncă, este extins serviciul de creșe, ținta fiind de 5.000 de locuri noi.
„Pentru următorii doi ani avem un buget mult mai mare decât anterior: 385 de milioane de lei care vin la fel din Planul de creștere oferit de către Comisia Europeană”, a punctat ministra.
Pentru a susține populația și a atenua efectele crizei energetice, soldate cu majorări de tarife, Guvernul desfășoară programul de compensații în perioada de iarnă – „Ajutor la contor”.
„În ultimele patru sezoane, statul, împreună cu partenerii, a alocat peste 11 miliarde de lei prin diverse mecanisme pentru a susține acest program de compensații”, potrivit Nataliei Plugaru.
De compensații în acest an beneficiază peste 620 de mii de gospodării, inclusiv 400 de mii de pensionari.
Deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Sergiu Stefanco, a întrebat în ce măsură autoritățile s-au asigurat că aceste compensații sunt repartizate echitabil.
„În oraș este un pic altfel, nici vecinii nu se cunosc între ei, însă în sate apar acele discuții destul de neplăcute despre compensații, când unele familii lucrează oficial, contribuie la buget și nu primesc compensații, iar altele, care lucrează peste hotare sau la negru, beneficiază”, a exemplificat parlamentarul.
Ministra i-a răspuns că informațiile despre solicitanții de compensații sunt verificate prin 11 sisteme de date interconectate. Chiar dacă au existat cazuri de neconformități individuale, „în mare parte, aceste compensații au ajuns într-adevăr la pensionari, la persoane cu dizabilități și la copii și tineri vulnerabili”.
100.000 de angajări în următorii patru ani
În domeniul angajării pe piața muncii, Natalia Plugaru a notat că, anul trecut, 20.000 de persoane au fost ajutate să-și găsească un loc de muncă prin Agenția de Ocupare a Forței de Muncă, iar ținta pentru acest an este de 25.000 de persoane sau 100.000 de persoane în următorii patru ani. Dacă în 2021 în jur de 167.000 de persoane erau inactive, numărul a fost redus la 117.000 în prezent.
„În continuare este o cifră mare, însă această diferență de 50.000 de oameni este semnificativă pentru că acești 50.000 de oameni au revenit în activitate, sunt oameni care nu mai sunt invizibili în economie, muncesc, contribuie și au protecție socială”, a specificat Plugaru.
Totodată, ponderea persoanelor implicate în economia informală a scăzut de la 20% în 2024 la 17% în 2025.
„Am reușit să ridicăm gradual salariul minim pe țară, de la 2.935 de lei în anul 2021 la 6.300 de lei în anul 2026. Bineînțeles că ne dorim să avem un salariu minim mai mare și ne-am angajat în acest sens, așa că vom lucra ca să putem ridica salariul gradual în fiecare an, însă deja este o creștere semnificativă, de peste două ori”, a mai spus ministra.
Deputata socialistă Alla Ursu-Antoci a acuzat că majorările salariale sunt nesemnificative pe fondul creșterilor de prețuri. Salariul minim ar trebui să fie cel puțin 8.700 de lei, jumătate din salariul mediu de 17.400 lei, conform directivei europene. „Rușine, dragi colegi! Aceasta nu este despre integrare europeană, este o imitare a Europei pe fundalul sărăciei reale”, a declarat deputata socialistă.
54 de miliarde de lei pentru domeniul social
Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Larisa Novac, a remarcat că, deși moțiunea a fost inițiată de 33 de deputați din opoziție, doar 22 sunt prezenți în plenul Parlamentului pentru a audia raportul solicitat, „adică mare interes nu au”.
„Există probleme demografice și riscuri de sărăcie, doar că aceste probleme nu au apărut peste noapte, ele s-au acumulat în ani, inclusiv în perioadele în care dânșii erau la guvernare. Diferența este că noi le recunoaștem și intervenim. Și în prezentarea dumneavoastră ați adus un exemplu clar, în bugetul pentru anul 2026 – pe care, atenție, opoziția nu l-a susținut – 54 de miliarde de lei, adică 35% din bugetul public al țării, sunt fonduri alocate domeniului social – pentru pensii, compensații și sprijin pentru oameni”, a subliniat Larisa Novac.
Deputatul PAS Marcel Spatari, care a deținut funcția de ministru al Muncii și Protecției Sociale în Guvernul Natalia Gavrilița, a apreciat prestația echipei Nataliei Plugaru și a menționat că ministerul a livrat rezultate pentru că a combinat un cadru instituțional consolidat, resurse și o echipă dedicată.
„În ultimii ani, am atras peste 5 miliarde de lei din granturi de la statele europene pentru a ajuta gospodăriile noastre să plătească energia care s-a scumpit din cauza agresiunii militare ruse. În timp ce Rusia ne șantaja cu factura la gaze, Uniunea Europeană ne ajută să plătim facturile. În 2019, sistemul de asistență socială era fragmentat și inechitabil. După reforma Restart, vorbim de un sistem consolidat, care livrează rezultate concrete”, a subliniat deputatul majorității parlamentare.
Moțiunea simplă privind politicile Ministerului Muncii și Protecției Sociale a fost inițiată de fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Semnatarii au invocat „eșecuri grave” în domeniul protecției sociale: „criză demografică ignorată, sărăcie în creștere și compensații energetice eliminate, tocmai când erau mai necesare ca niciodată”. De asemenea, opoziția a acuzat că zeci de familii au rămas fără sprijinul statului în plină iarnă, din cauza unor sisteme de verificare cu „criterii rigide și eronate” de stabilire a eligibilității.
Supusă votului în ședința plenară din 2 aprilie, moțiunea a fost susținută de 27 de deputați. Împotrivă au votat 52 de deputați. Pentru a fi adoptată, aceasta trebuia să fie votată de majoritatea parlamentarilor.
CITIȚI ȘI:
