Amalgamarea primăriilor, acceptată în principiu, dar contestată în detalii: Ce spun primarii și experții despre conceptul reformei APL
Reforma administrației publice locale (APL), propusă de Guvern, generează reacții împărțite în rândul aleșilor locali și experților. Dacă unii văd în amalgamarea primăriilor o șansă reală de dezvoltare și modernizare a serviciilor publice, alții atrag atenția că proiectul este încă prea general și lasă fără răspuns întrebări esențiale privind modul de implementare a reformei.
Disputele vizează atât capacitatea noilor administrații de a funcționa eficient, cât și riscurile pentru autonomia locală și reprezentarea comunităților.
Potrivit conceptului reformei, prezentat public pe 8 aprilie, în Republica Moldova nu vor mai fi, după alegerile locale din 2027, primării cu un număr mai mic de 3.000 de locuitori. Totodată, numărul de raioane ar urma să fie redus de la 32 la 10. Pentru a stimula procesul de amalgamare, autoritățile vor oferi de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură localităților. Potrivit secretarului general al Guvernului, valoarea pachetului preconizat pentru 2026–2030 este de peste șase miliarde de lei.
Comasarea localităților, o soluție reală doar dacă va spori capacitățile administrative
Ideea reformei este, în principiu, una bună, însă succesul acesteia depinde de modul în care va fi implementată, în special din punct de vedere financiar și administrativ, comentează primarul satului Sireți din raionul Strășeni, Leonid Boaghi.
„Am văzut conceptul, sunt discuții, până la urmă este un concept, încă nu este bătut nimic în cuie. Trebuie să ne așezăm la masa de negocieri și să discutăm cât mai mult orice inițiativă, orice idee, să vedem care sunt argumentele, care sunt stimulentele și dacă putem rezolva cu acele stimulente, ca să nu avem foarte multă politizare a subiectului. Noi am inițiat procedura de amalgamare voluntară încă din decembrie 2024, dar din cei șapte vecini nimeni nu a dat curs invitației noastre”, a declarat Boaghi, pentru Teleradio-Moldova.
În opinia primarului din Sireți, comasarea localităților poate deveni o soluție reală doar dacă este însoțită de măsuri concrete, inclusiv salarizare competitivă și capacitate administrativă.
„Sunt sigur că este o soluție și este o soluție foarte bună, totul depinde de stimulentele financiare și de salarizarea din teritoriu. Dacă amalgamarea înseamnă doar comasarea autorităților locale fără schimbări în salarizare și fără a atrage oameni competenți din sectorul privat, atunci nu este o soluție. Dacă rămâne aceeași salarizare și aceleași resurse, atunci nu vom rezolva nimic - nici cu fonduri europene, pentru că cineva trebuie să scrie și să implementeze aceste proiecte”, a explicat Boaghi.
Primarul a atras atenția că extinderea teritoriului administrativ fără creșterea capacității instituționale poate duce, în realitate, la o presiune și mai mare asupra administrațiilor locale.
Conceptul Guvernului - mai multe întrebări decât răspunsuri
Ideile prezentate nu sunt noi, însă problema principală este lipsa detaliilor clare privind implementarea, susține directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui.
„Impresia mea este că nimic nou nu am auzit din prezentarea acestui concept. Despre aceste lucruri s-a discutat și anterior, iar acum apare întrebarea - pentru ce au fost toate aceste consultări, dacă revenim la aceleași idei. Dacă ați observat, nu au fost oferite detalii clare despre cum vor funcționa aceste raioane, care vor fi competențele lor sau cum vor fi organizate concret aceste structuri. Practic, la majoritatea întrebărilor s-a răspuns că se va discuta în continuare”, a declarat Furdui, într-un interviu pentru emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”.
Un concept de reformă ar fi trebuit să ofere răspunsuri mai concrete privind modul de aplicare și impactul asupra comunităților, consideră directorul CALM.
Una dintre principalele preocupări ține de modul în care vor fi asigurate serviciile publice și reprezentate localitățile după comasare.
„Se vorbește despre centre unificate de prestare a serviciilor, ceea ce, ca idee, este bun. Întrebarea este dacă aceste centre vor exista în toate localitățile sau doar în centrele administrative. Mai sunt multe servicii care erau prestate direct de primării și care țin de contactul cu cetățeanul, de intervenții rapide, de situații concrete din teritoriu. Este foarte important ca oamenii să nu simtă o înrăutățire a situației lor după reformă”, a explicat Furdui.
Reforma trebuie corelată și cu alte domenii, precum sănătatea sau serviciile sociale, pentru a evita suprapuneri sau disfuncționalități, a mai remarcat directorul CALM.
Modelul „municipalităților puternice”
Experți din grupul de inițiativă „Europa 2028” susțin că reforma propusă de autorități și care este bazată pe amalgamare este „mult prea timidă”.
Ei propun un model alternativ de reformă, inspirat din statele baltice și Georgia, cunoscut drept „formula baltică”. Aceasta presupune o reorganizare mai radicală a administrației, prin crearea a aproximativ 40 de municipalități mari, în locul actualelor raioane și primării fragmentate.
Modelul propune eliminarea nivelului raional și consolidarea localităților în jurul centrelor existente, astfel încât fiecare unitate administrativă să ajungă la o populație de circa 60–70 de mii de locuitori, considerată optimă pentru sustenabilitate financiară și capacitate administrativă.
Prin conceptul prezentat de Guvern, „călcăm, cu determinare, pe grebla Letoniei din 2009, când a redus numărul primăriilor de la 548 la 119 - apropo, mult mai ambițios decât conceptul de azi - doar ca, zece ani mai târziu, să constate că acestea erau încă prea mici pentru a fi sustenabile financiar și pentru a gestiona fonduri europene”.
„Au fost nevoiți să vină cu o nouă reformă dureroasă, consolidând, repetat, la 43 de primării în 2021. Impozitele locale într-o primărie de trei-patru mii de oameni abia acoperă circa 60% din costul aparatului fiscal care le colectează. Cu alte cuvinte, aproape doi din trei lei in taxe sunt cheltuieli pe colectorii fiscali - un model absurd. (...) Altfel spus, noi, deliberat, ne asumam o reforma foarte costisitoare politic, oricum nepopulară, ca sa amalgamăm la un nivel din start falimentar. Care e rostul acestor costuri atunci? Cu raioanele, aceeași problemă. Păstrăm un nivel care în multe țări comparabile pur și simplu nu există. Lituania, Estonia, Letonia, Irlanda, Georgia - toate au renunțat la nivelul doi. În state mici, compacte, administrația poate funcționa foarte bine pe două niveluri: central și local”, a comentat antreprenorul Vasile Tofan.
Conceptul reformei administrației publice locale urmează să fie prezentat pe 9 aprilie în plenul Parlamentului.
CITIȚI ȘI:
