„Semnal de alarmă”: Banca Mondială revizuiește în scădere creșterea economică a R. Moldova
Banca Mondială (BM) a redus semnificativ prognoza de creștere economică pentru Republica Moldova, pe fondul unor riscuri externe tot mai accentuate. Dacă instituția estima, la începutul anului, un avans mai solid al economiei, cele mai recente evaluări indică o încetinire cauzată de scăderea cererii externe, presiunile persistente ale prețurilor și incertitudinile geopolitice.
Potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale, creșterea economică a Republicii Moldova este estimată la 1.9% în 2026, cu 0.8 puncte procentuale mai puțin decât se anticipa anterior.
Potrivit documentului, una dintre principalele cauze este slăbirea cererii externe, care lovește direct economiile mici și deschise. „Creșterea mai slabă în economiile partenere ar putea reduce exporturile, turismul și remitențele”, se arată în document .
În același timp, instituția atrage atenția că riscurile rămân ridicate, inclusiv din cauza tensiunilor geopolitice și a incertitudinilor din comerțul global.
„Riscurile negative suplimentare provin din escaladarea tensiunilor geopolitice regionale, creșterea mai slabă în economiile partenere și progresul mai lent al reformelor structurale”, mai notează raportul.
În paralel, presiunile inflaționiste continuă să afecteze economiile din regiune. Banca Mondială avertizează că eventuale șocuri suplimentare pe piața energetică ar putea amplifica situația.
„Un conflict mai intens și prelungit în Orientul Mijlociu ar putea duce la o inflație mult mai ridicată, care ar eroda rapid veniturile reale ale populației”, precizează Banca Mondială.
În plus, perturbările din agricultură pot genera efecte în lanț asupra prețurilor.
„Depindem mult de ce se întâmplă în regiune”
Aceste tendințe globale se reflectă direct și în economia Republicii Moldova, susține expertul economic Marin Gospodarenco. Potrivit acestuia, „Banca Mondială vine cu un semnal de alarmă pentru Republica Moldova”. În opinia sa, vulnerabilitatea economiei moldovenești ține în primul rând de dependența de factorii externi.
„Republica Moldova rămâne o economie foarte vulnerabilă la șocurile din exterior. Noi depindem mult de ce se întâmplă în regiune, de cererea de pe piețele externe, de prețurile la energie, la carburanți și la materii prime. Când aceste lucruri se înrăutățesc, simțim imediat”, a declarat Marin Gospodarenco, pentru Teleradio-Moldova.
Un prim efect este încetinirea exporturilor, în contextul unei cereri mai slabe din partea partenerilor comerciali.
„Dacă partenerii noștri comerciali cumpără mai puțin, exporturile Moldovei cresc mai greu. Iar când exporturile merg mai slab, și economia încetinește”, mai spune expertul.
În același timp, presiunea prețurilor continuă să afecteze atât populația, cât și mediul de afaceri.
„Energia, carburanții, alimentele rămân scumpe. Asta lovește direct în populație, pentru că oamenii plătesc mai mult pentru cheltuielile de zi cu zi. Dar lovește și în companii, agricultori, transportatori, care au costuri mai mari și investesc mai puțin. Mai grav este că aceste scumpiri se transmit în lanț. Dacă se scumpește combustibilul, se scumpește transportul. Dacă se scumpesc îngrășămintele, cresc costurile în agricultură. Iar, la final, nota de plată ajunge tot la cetățean”, a explicat Gospodarenco.
În aceste condiții, încetinirea creșterii economice nu este doar o ajustare statistică, ci un semnal de avertizare privind structura economiei.
„Este un avertisment clar că Republica Moldova are nevoie nu doar de consum, ci de investiții, producție locală și mai multă rezistență economică. Altfel, vom continua să avem o economie care avansează prea încet pentru nevoile cetățenilor”, a conchis expertul.
Precizăm că economia Republicii Moldova a trecut printr-o perioadă volatilă în ultimii ani, marcată de șocuri externe succesive. În 2020, PIB-ul a scăzut cu 8.3%, pe fondul pandemiei de COVID-19 și al restricțiilor economice. Un an mai târziu, în 2021, economia a înregistrat o revenire puternică, de 13.9%, una dintre cele mai ridicate din regiune, susținută de relansarea consumului și a activității economice.
În 2022, însă, tendința s-a inversat din nou, iar economia a scăzut cu 5.9%, afectată de criza energetică, consecințele războiului din Ucraina și o secetă severă în agricultură. În anii următori, revenirea a fost modestă: în 2023, creșterea economică a fost de aproximativ 0.8–1%, iar în 2024 s-a menținut la un nivel aproape stagnant, de circa 0.1%.
În 2025, economia a dat semne de accelerare, cu o creștere de 2.4%, PIB-ul ajungând la 353.5 miliarde de lei. Avansul a fost susținut în special de sectorul IT, agricultură, construcții și investiții, în timp ce comerțul, transportul și tranzacțiile imobiliare au frânat ritmul economiei.
CITIȚI ȘI:
