Moștenirea lui Gheorghe Urschi: Artistul iubit de popor care a schimbat teatrul moldovenesc
Gheorghe Urschi a fost primul actor comic care a venit în fața publicului cu texte proprii, deschizând un drum nou în teatrul moldovenesc. Un mare artist, care a făcut și cinematografie, și televiziune, și texte pentru romanțe. Prietenii și colegii spun că maestrul era de o cumsecădenie rară, mereu gata să le sară în ajutor tinerilor actori.
Gheorghe Urschi a scris cu dragoste și durere despre realitățile unui popor pe care l-a iubit necondiționat. Președintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, Sandu Grecu, a propus înveșnicirea memoriei maestrului prin denumirea unei străzi în amintirea sa.
„Gheorghe Urschi a fost un satiric de excepție, un mare patriot și un mare îndrăgostit de oameni și frumos. În viața lui, nu l-am văzut să aibă pică sau invidie pe vreun coleg, din contra”, spune Sandu Crecu.
Gabriela Lungu, cea care i-a fost alături maestrului în cele mai populare scheciuri, spune că Gheorghe Urschi a fost un textier remarcabil.
„Era special și deosebit omul acesta, dar în același timp, el parcă nu era cu toată lumea, era în lumea lui. În afara scenei, în afara camerei, eu nu l-am auzit cu glume, cu bancuri, era foarte închis și retras. Probabil, așa sunt oamenii mari”, își amintește actrița Gabriela Lungu, directoarea Teatrului de Păpuși „Guguță”.
Și cunoscutul actor Vitalie Rusu, care a lucrat mulți ani cot la cot cu Gheorghe Urschi, inclusiv la televiziunea națională, își amintește cu nostalgie de acei ani.
„Era un om vesel în felul lui, dar avea o dramă în suflet. El a fost un om foarte, foarte profund. Tot ce cunoaștem noi din scheciurile care sunt, din toate monologurile, dar el, dintotdeauna, pe planul doi, a avut tristețe”, spune Vitalie Rusu.
Gheorghe Urschi este autorul celei mai longevive piese de teatru de la noi. Spectacolul „Testamentul” a fost montat pentru prima dată în anul 1992 și se joacă la Teatrul „Luceafărul” și în prezent cu sala plină. Maestrul a dedicat acestei scene aproape 40 de ani și a avut 20 de roluri, toate memorabile.
Lui Gheorghe Urschi îi plăcea să fie și spectator.
„Era foarte generos, foarte vesel. Venea uneori la spectacole, dar fără să știm. După ce începea spectacolul, el venea să vadă, iar după spectacol, ne povestea ce am făcut bine, ce nu i-a plăcut. Întotdeauna venea cu masa plină, zicea că noi, actorii, nu prea avem cu ce să cumpărăm mâncare, era într-adevăr un om foarte generos, prietenos, sfătos. A fost o bucurie să îl cunoaștem și greu ne vom obișnui cu gândul că nu mai este”, spune Vitalia Grigoriu, directoarea Teatrului Republican „Luceafărul”.
Gheorghe Urschi a colaborat și cu alte instituții de artă: Teatrele de Păpuși „Licurici” și „Guguță” sau Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Botoșani, România. În 1972, s-a lansat ca nuvelist și a devenit membru al Uniunii Scriitorilor. Maestrul a scris texte pentru romanțe și piese de muzică ușoară, a cucerit marile și micile ecrane.
Gheorghe Urschi, un artist al poporului
Spectacolele și monologurile lui Gheorghe Urschi au ajuns în fiecare sat, în fiecare casă. Atunci când le erau mai greu, moldovenii nu au uitat să râdă și să se bucure de viață. Și asta datorită maestrului. Gheorghe Urschi nu a fost numai un mare umorist, ci și un observator înțelept, a vorbit despre corupție, sărăcie, dezbinare și a oferit speranță. Așa a ajuns să fie iubit de popor.
„Dumnezeu să-l ierte, a fost un artist emerit. Vor trece generații și noi nu vom mai avea un artist de satiră ca el”.
„Îmi plăcea foarte mult tot ce făcea, umorul lui. Mergeam foarte mult la teatru, la televizor îl vedeam des și îl ascultam cu mare plăcere”.
„A fost un om vesel. Veselie a făcut pentru popor, pentru oameni. Un artist bun, condoleanțele mele, să îi fie țărâna ușoară”.
„E o pierdere mare chiar din momentul când s-a îmbolnăvit. Gheorghe Urschi a fost umoristul Moldovei, a fost un om foarte vesel, bun la suflet, am impresii bune despre dumnealui. Am avut casete, îl priveam la TV, nu am avut ocazia personal să îl cunosc, dar îl știu. Eu, prin bancurile lui, prin opera lui, o să-l țin minte”.
„Știm glume multe, a fost un om bun. Eu țin minte că, odată, am fost la sanatoriu și a fost și el acolo. Atât de pozitiv a fost, atât am râs, a fost bravo în viață. Aș mai vrea să mai fie un om ca el pe lume”.
„Un om foarte cinstit, onest, regret că pierdem așa oameni, pentru că așa persoane nu vor mai fi. E o altă generație, o altă atitudine față de viață, față de realitate. E păcat”.
„De multe ori am fost la spectacolele lui. Cu părere de rău, demult nu l-am văzut, urmăream evoluția sănătății lui, dar asta e, Dumnezeu să-l odihnească și zbor lin spre cer. Gheorghe Urschi va rămâne veșnic în memoria cetățenilor Republicii Moldova. Noi așa umoriști ca el nu am mai avut”.
