Vicepreședinte PE: Negocierile politice pentru aderarea R. Moldova și Ucrainei la UE trebuie să ia în considerare meritele fiecărui stat
Schimbările politice din Ungaria au eliminat un blocaj și creează o fereastră favorabilă pentru o decizie unanimă a Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare pe clustere cu țara noastră, afirmă vicepreședintele Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova, Victor Negrescu. O asemenea decizie ar da un impuls reformelor de la Chișinău și ar menține realist calendarul de aderare - negocieri finalizate până în 2028 și aderare până în 2030, cu condiția păstrării ritmului reformelor, a declarat Negrescu într-un interviu oferit postului Radio Moldova.
În paralel cu reformele interne, procesul de aderare depinde și de decizii politice la nivel european, afirmă vicepreședintele Parlamentului European, adăugând că schimbările politice din Ungaria ar putea elimina unul dintre blocajele existente până acum.
„Aveam acolo un guvern antieuropean cu afinități proruse. În consecință, dispare un blocaj, dispare o frână la această decizie politică și ar fi important să fructificăm acest moment printr-o decizie clară luată de Consiliul European, pentru că avem nevoie de unanimitate”, a afirmat Victor Negrescu, la Radio Moldova, după ce i-a solicitat președintelui Consiliului European, António Costa, o decizie clară pentru deschiderea negocierilor pe clustere cu Republica Moldova.
Negrescu a precizat că o astfel de decizie ar putea fi adoptată fie la nivelul Consiliului European, fie la nivelul ambasadorilor statelor membre. În opinia sa, deschiderea negocierilor politice ar oferi un impuls suplimentar reformelor deja realizate în R. Moldova.
Totodată, europarlamentarul a atras atenția că, deși perspectivele sunt pozitive, există încă obstacole politice, inclusiv poziții divergente ale unor lideri europeni și discuții privind corelarea parcursului Republicii Moldova cu cel al Ucrainei.
Cu toate acestea, el consideră că aceste impedimente pot fi depășite printr-o decizie bazată pe meritele fiecărui stat.
„Sper ca președintele Consiliului European să reușească să întrunească consensul. Din nefericire, mai există lideri europeni cu afinități proruse. (…) Există, de asemenea, voci la nivel european care își doresc ca Ucraina și Republica Moldova să rămână cuplate în totalitate. Și aici pot exista anumite reticențe, însă eu cred că toate aceste elemente pot fi depășite printr-o decizie clară care ia în considerare meritele fiecărui stat. Și, în sensul acesta, sunt premise pozitive pentru a depăși aceste posibile semne de întrebare, aceste posibile perspective politice, pentru că Republica Moldova trebuie să avanseze și poate avansa prin începerea negocierilor politice pe dosarele date”, a spus Negrescu.
În ceea ce privește calendarul de aderare, estimările autorităților de la Chișinău – finalizarea negocierilor până în 2028 și aderarea până în 2030 – rămân realiste, în opinia oficialului european, cu condiția menținerii ritmului reformelor și a unei comunicări eficiente a progreselor în fața cetățenilor.
„Schimbările se produc zi de zi”
R. Moldova continuă armonizarea legislației și alinierea instituțiilor la standardele comunitare, iar o parte dintre schimbări încep deja să fie resimțite de către cetățeni și mediul de afaceri, susțin autoritățile.
Ministerul Finanțelor gestionează opt dintre cele 33 de capitole ale acquis-ului comunitar. Este vorba despre domenii-cheie precum libera circulație a capitalului, achizițiile publice, serviciile financiare, controlul financiar, sistemul vamal și fiscal, precum și prevederile financiare și bugetare ale Uniunii Europene.
„Progresul este unul remarcabil. În ultimul an, au fost lansate și implementate mai multe reforme, iar numeroase acte normative sunt în curs de aliniere la standardele europene”, a declarat secretara generală adjunctă a Ministerului Finanțelor, Lidia Ababii, într-un interviu pentru Radio Moldova.
În același context, ea a menționat că procesul de ajustare legislativă este în plină desfășurare, iar autoritățile urmăresc să implice și societatea în consultări pentru a crește transparența și eficiența deciziilor. Referindu-se la complexitatea negocierilor, Lidia Ababii a evidențiat importanța capitolului 33, care presupune inclusiv consolidarea capacității de a valorifica fondurile europene.
„Aș face o mențiune privind capitolul 33 - Prevederi financiare și bugetare, pentru că aici vorbim despre pregătirea statului în procesul de aderare și pregătirea de a oferi contribuția necesară la bugetul Uniunii Europene. Vorbim nu doar despre o alocare de contribuții, dar și despre beneficiile care sunt oferite de fondurile europene”, a explicat secretara generală adjunctă a Ministerului Finanțelor.
Comparativ cu statele din regiune, inclusiv Muntenegru, Republica Moldova înregistrează un „salt deosebit” în implementarea reformelor, fapt reflectat și în rapoartele recente de extindere ale Uniunii Europene. Oficialii de la Chișinău consideră că nivelul de pregătire este unul avansat, iar reformele sunt implementate constant.
„Schimbările se produc zi de zi. În fiecare etapă, aducem contribuții concrete pentru a îmbunătăți viața cetățenilor”, a declarat Lidia Ababii.
Potrivit acesteia, efectele sunt deja vizibile: un sistem de achiziții publice mai transparent și competitiv, o legislație vamală modernizată și un sistem fiscal mai echitabil, toate contribuind la creșterea economică și la apropierea de standardele europene.
Amintim că Republica Moldova și UE au lansat, pe 17 martie, negocierile tehnice pentru ultimele trei grupuri de capitolele de aderare: Competitivitate și creștere incluzivă, Agenda verde și conectivitate și Resurse, agricultură și coeziune.
În prezent, negocierile tehnice acoperă toate cele șase grupuri și toate cele 33 de capitole ale acquis-ului comunitar.
CITIȚI ȘI:
