Șapte ani de război hibrid. Cum este afectată Europa de interferența Rusiei
Termenul „război hibrid rusesc” a devenit, în ultimii ani, un subiect central pe agenda securității Uniunii Europene (UE) din cauza numărului tot mai mare de atacuri „subtile” înregistrate pe teritoriul statelor europene și în spațiul aerian al Alianței Nord-Atlantice (NATO), provocate de Federația Rusă.
Vulnerabilitatea UE
Principalii factori care au dus la vulnerabilizarea securității UE se referă la lipsa semnificativă de investiții în infrastructura critică europeană (ICE) din ultimele decenii, inclusiv:
utilizarea continuă a sistemelor informatice vechi și a software-ului expirat;
gestionarea unei părți semnificative a infrastructurii critice de către sectorul privat;
vulnerabilitatea cablurilor submarine.
Doctrina Gherasimov – războiul „pașnic”
Sabotarea ICE de către Rusia face parte din doctrina războiului hibrid dezvoltată de șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, Valeri Gherasimov.
Această modalitate de război „pașnic” combină mijloacele non-militare, precum atacuri cibernetice, sabotaje, finanțarea partidelor de opoziție și coruperea politicienilor cu forța militară redusă, ca survolarea spațiului aerian sau amenințările directe.
Cele mai afectate state de acțiunile hibride în perioada 2018-2025 au fost țările baltice, regiunea balcanică și Europa Centrală, îndeosebi Germania și Franța.
Cele mai vizate sectoare au fost cel energetic, transportul, iar metodele au inclus atacuri teroriste și acțiuni de vandalism.
Testarea unității NATO
Odată cu extinderea războiului dintre Ucraina și Rusia și dezvoltarea sectorului de producție a dronelor, Federația Rusă a început să testeze unitatea blocului NATO.
Totul a început pe 9 septembrie 2025, când peste 20 de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez, forțând închiderea aeroporturilor și determinând Varșovia să invoce articolul 4 din Tratatul NATO, care prevede că statele membre vor consulta reciproc ori de câte ori, în opinia vreuneia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea le este amenințată.
Au urmat incidente similare: avioane rusești au traversat spațiul aerian estonian, drone au intrat din nou în România și Polonia, iar aeronave neidentificate au fost observate deasupra Danemarcei și Estoniei.
Lituania a raportat, de asemenea, scurte violări ale spațiului aerian din partea unor avioane de vânătoare rusești provenite din Kaliningrad.
Sabotajul infrastructurii critice
Războiul hibrid rusesc s-a desfășurat și pe pământ, prin operațiuni de sabotaj împotriva infrastructurii critice europene.
Conform unui studiu al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS), sabotajul rusesc al infrastructurii critice europene a crescut cu 246% între 2023 și 2024.
Această escaladare s-a produs imediat după eliminarea de către Occident a restricțiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor occidentale avansate, în special a sistemelor cu rază lungă de acțiune folosite pentru atacuri în interiorul Rusiei.
Profilul sabotorilor recrutați pe Telegram
Potrivit unui studiu realizat de Globsec, intitulat „Criminalitatea ca instrument al războiului hibrid în Europa”, au fost identificate 131 de persoane care locuiesc în Europa implicate în astfel de acțiuni între 1 ianuarie 2022 și 31 iulie 2025.
Dintre aceștia, 62% au efectuat atacuri multiple, iar 89% au acționat în grupuri de cel puțin doi. 93% dintre autori erau bărbați cu vârsta medie de 30 de ani, provenind dintr-o țară postsovietică și motivați de compensații financiare. Doar 58% știau că activitățile lor erau dirijate de serviciile rusești.
În cazurile în care s-au putut stabili căile de recrutare, recrutarea online a reprezentat 55% din incidente, Telegram fiind implicat în 88% dintre acestea.
Ingerințe electorale și dezinformare
Al treilea mecanism hibrid de influență al Rusiei vizează implicarea în procesele electorale europene și finanțarea mass-mediei. Strategia constă în pregătirea scrutinului cu mult timp în avans, atacuri asupra procesului democratic, atacuri cibernetice, o intensificare a activității imediat înainte de vot și eforturi postelectorale de subminare a încrederii în rezultate.
Câteva exemple notabile includ alegerile prezidențiale din Franța în 2022, alegerile parlamentare slovace din 2023 și cele georgiene din 2024, alegerile prezidențiale române din 2024 și 2025, precum și alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2025.
„Sabotajul Rusiei asupra infrastructurii critice europene este esențial pentru războiul său neconvențional împotriva Europei și este conceput pentru a slăbi rezistența Occidentului. Doctrina rusă slăbește în mod intenționat granițele dintre război și pace, ceea ce face dificilă reacția guvernelor europene la o astfel de agresiune”, concluzionează autorii studiului Globsec.
Autor: Liubomir Guțu
CITIȚI ȘI:
