Cernobîl, la 40 de ani: Nimeni nu ne poate garanta că nu se va produce o nouă catastrofă din cauza războiului din Ucraina
La 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, lecțiile rămân insuficient însușite, iar riscurile unui nou accident nuclear persistă în contextul războiului din Ucraina, avertizează președintele Asociației Obștești „Cernobîl” din Chișinău, Valeriu Cazac. Lipsa de transparență a autorităților sovietice a agravat impactul dezastrului din 1986, iar Republica Moldova rămâne, în prezent, vulnerabilă în fața unor eventuale incidente de același fel, a declarat Cazac, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1, ediția din 24 aprilie.
Valeriu Cazac susține că tragedia de la Cernobîl nu și-a pierdut relevanța nici după patru decenii, mai ales în contextul actual de securitate regională. „Patru decenii din acel punct, nu știu dacă am reușit să învățăm ceva”, a declarat acesta, făcând referire la conflictele din apropierea centralelor nucleare din Ucraina.
Potrivit lui, în primele zile după explozia din 26 aprilie 1986, informațiile despre accident au fost ascunse inclusiv de populația din zonele apropiate.
„Din păcate, nu se știa nici în zona Cernobîl, orașul Pripiat… Dar, în Moldova, cu atât mai mult, nu se știa nimic”, a spus Cazac.
El a explicat că autoritățile sovietice au recunoscut oficial accidentul abia după ce niveluri anormale de radiații au fost detectate în țări europene.
Dezastrul a fost provocat în mare parte de erori umane în timpul unui experiment tehnic. „Accidentul s-a produs mai mult din cauza factorului uman… au vrut să experimenteze acest reactor pentru a căpăta o cantitate mai mare de energie”, a punctat Cazac, adăugând că personalul insuficient pregătit nu a reușit să gestioneze situația.
În ceea ce privește implicarea cetățenilor de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, Cazac a menționat că aproximativ 3.600 de persoane au participat la lichidarea consecințelor accidentului, majoritatea fiind militari. El însuși a fost trimis în zonă în mai 1986: „La 10 mai, am intrat în zonă… era un haos total, deoarece era un dușman invizibil”.
Intervievatul a descris condițiile dificile din teren și lipsa unor protocoale clare de intervenție. Potrivit lui, echipamentele de protecție au fost insuficiente la început, iar mulți dintre participanți nu știau cum să se protejeze eficient de radiații, ceea ce a dus la îmbolnăviri ulterioare.
Cazac a atras atenția că riscurile nucleare rămân actuale, în special din cauza proximității mai multor centrale nucleare față de Republica Moldova. El a menționat că în regiune există zeci de reactoare, iar conflictele militare sporesc pericolul unor accidente. În acest context, expertul consideră că autoritățile trebuie să îmbunătățească cadrul legal și să pregătească populația pentru eventuale situații de urgență.
„Lumea trebuie să fie informată, trebuie să fie antrenată și diferite simulări trebuie să fie provocate, ca lumea să știe ce avem de făcut”, a subliniat acesta.
El a adăugat că, în prezent, nivelul de pregătire al populației este insuficient.
Referindu-se la măsurile de protecție în caz de incident nuclear, Cazac recomandă izolarea în locuințe și limitarea expunerii.
„În primul rând, cetățeanul trebuie să se izoleze într-un loc mai sigur, care este locuința… geamurile să fie sigilate foarte bine”, a explicat el.
De asemenea, Cazac a menționat importanța protejării alimentelor și a apei, precum și evitarea deplasărilor în aer liber.
Valeriu Cazac a subliniat, la final, necesitatea unor acțiuni preventive, pentru a evita repetarea scenariilor din 1986: „Acțiunile proactive sunt cele mai benefice acum. Să nu ajungem la măsuri reactive”.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), la 26 aprilie 1986, reactorul numărul patru RBMK de la Centrala nucleară de la Cernobîl, Ucraina, a scăpat de sub control în timpul unui test la putere mică, ceea ce a dus la o explozie și un incendiu care au distrus clădirea reactorului și au eliberat cantități mari de radiații în atmosferă.
Măsurile de siguranță au fost ignorate, combustibilul de uraniu din reactor s-a supraîncălzit și s-a topit prin barierele de protecție.
În plus, blocurile de grafit folosite ca material de moderare în RBMK au luat foc la temperaturi ridicate pe măsură ce aerul intra în miezul reactorului, ceea ce a contribuit la emisia de materiale radioactive în mediul înconjurător.
CITIȚI ȘI:
