Amalgamarea voluntară: Localitățile se pot uni cu majoritate simplă de voturi. Opoziția parlamentară acuză subminarea democrației locale
Procesul de amalgamare voluntară a localităților va fi simplificat, după ce Parlamentul a votat, pe 24 aprilie, în a doua lectură, modificări menite să reducă birocrația administrativă și să ofere o mai mare autonomie decizională primăriilor. După trei ani de eșec al amalgamării voluntare, autoritățile oferă un ultim set de instrumente primăriilor, iar dacă procesul nu reușește, se va trece la amalgamarea obligatorie, spun experții.
Majoritate simplă în loc de două treimi
Principala modificare adoptată se referă la pragul de vot necesar pentru alegerea centrului administrativ și a denumirii noii comunități amalgamate. Dacă anterior era necesară o majoritate de două treimi pentru vot, noile prevederi reduc acest prag la majoritate simplă.
„În urma acestei modificări, nu vor fi organizate alegeri intermediare, astfel că toți primarii și consilierii își vor finaliza mandatele până în toamna anului 2027”, a explicat Larisa Voloh, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru administrație publică și dezvoltare regională, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Decizia a fost criticată de opoziție, care susține că reducerea pragului de vot subminează voința cetățenilor și democrația locală.
„Este cel mai sensibil punct din această lege. Imaginați-vă că, în consiliile locale, jumătate dintre consilieri pot decide soarta locuitorilor. Un grup de consilieri aleși de jumătate dintre oamenii din sat vor decide soarta tuturor. Cred că este un lucru grav, o lege aprobată în grabă”, a comentat, la aceeași emisiune, Olga Ursu, deputata fracțiunii parlamentare „Alternativa”.
O perspectivă neutră a oferit Adrian Ermurache, expert în politici publice și codirector executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene. Acesta consideră că reducerea pragului nu reprezintă o problemă decizională gravă.
„Dacă se păstra două treimi și se vota amalgamarea, oricum rămânea o treime din populație nereprezentată. Referendumurile sunt costisitoare, deși reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova pledează pentru această modalitate de consultare”, a opinat Ermurache.
Potrivit expertului, cea mai eficientă cale de a afla părerea cetățenilor este consultarea față în față, unde să li se explice avantajele și dezavantajele înainte ca autoritățile locale să inițieze procesul de unire.
Eliminarea limitei de 25 de kilometri
Un alt subiect dezbătut a fost eliminarea limitei de 25 de kilometri între localitățile care urmează să se unească. Guvernarea susține că această modificare facilitează amalgamarea localităților rurale în jurul orașelor, prezentând ca exemplu unirea orașului Leova cu trei sate.
„Salutăm modul în care oamenii au știut să negocieze și să găsească soluții comune care să aducă beneficii comunităților”, a declarat Larisa Voloh, deputată din partea Partidului Acțiune și Solidaritate.
Opoziția a exprimat însă îngrijorări față de această eliminare.
„Imaginați-vă cum un pensionar care are nevoie de servicii sociale sau medicale cu prezență fizică va trebui să parcurgă 40 de kilometri până la noul centru administrativ. Fără a mai vorbi despre activitățile culturale sau ordinea publică”, a avertizat deputata Olga Ursu.
Expertul Adrian Ermurache consideră că Guvernul a tras învățămintele din cei trei ani de amalgamare voluntară nereușită și încearcă acum să creeze instrumente care să încurajeze primăriile la un dialog constructiv. În caz contrar, va fi aplicată amalgamarea normativă, adică obligatorie.
„Finalitatea reformei este ca, după alegerile locale din 2027, nicio primărie să nu aibă sub 3.000 de locuitori, având în vedere că 87% dintre primării se află sub acest prag demografic”, a conchis Adrian Ermurache.
Conceptul reformei administrativ-teritoriale, făcut public la începutul lunii aprilie curent, prevede introducerea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru fiecare primărie, reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, reorganizarea serviciilor publice și triplarea stimulentelor financiare pentru localitățile care aleg să se unească.
Potrivit Guvernului, reforma este necesară în condițiile în care majoritatea primăriilor au o capacitate financiară redusă și depind în mare parte de transferurile de la bugetul de stat, ceea ce limitează investițiile și afectează accesul cetățenilor la servicii de bază.
CITIȚI ȘI:
