„Trebuie să așteptăm evoluțiile din anumite capitale”: Chișinăul anticipează lansarea politică a negocierilor de aderare în luna mai
Chișinăul așteaptă ca Ungaria să ridice vetoul împotriva deschiderii formale a negocierilor de aderare cu Ucraina. Dacă lucrurile vor evolua potrivit așteptărilor, luna mai ar putea aduce primul pas oficial: lansarea politică a negocierilor pe primul grup de capitole, care acoperă statul de drept și justiția. „Sperăm foarte mult să avem vești bune în următoarele câteva săptămâni”, a declarat vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, la cea de-a 17-a reuniune a Platformei Societății Civile Uniunea Europeană - Republica Moldova, desfășurată la Chișinău, pe 24 aprilie.
Chișinăul așteaptă „vești bune” în următoarele săptămâni
Obiectivul oficial rămâne încheierea negocierilor până în 2028. Calendarul este strâns și depinde, în mare măsură, de ritmul reformelor din Republica Moldova. În același timp, contează sprijinul politic din interiorul UE pentru proiectul extinderii.
Cristina Gherasimov susține că Republica Moldova a intrat în cea mai grea etapă din punct de vedere tehnic. Comisia Europeană a transmis, recent, măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru fiecare grup de capitole și va publica, la toamnă, un nou raport privind extinderea UE, cu accent pe cele mai importante capitole de negociere: justiție, drepturi fundamentale și securitate.
Următorii trei sau patru ani vor fi decisivi. În această perioadă, Republica Moldova trebuie să demonstreze că are instituții democratice funcționale, o economie de piață care poate face față concurenței din Uniunea Europeană și un stat pregătit să-și asume obligațiile de membru al uniunii.
„Sperăm foarte mult să avem vești bune în următoarele săptămâni de la Bruxelles. Am discutat potențiale oportunități privind deschiderea formală a negocierilor, dar trebuie să așteptăm evoluțiile din anumite capitale”, a declarat Cristina Gherasimov, la reuniunea Platformei Societății Uniunea Europeană - Republica Moldova.
Extinderea Uniunii Europene, între război și calcule electorale
Politologul de peste Prut Cristian Pîrvulescu consideră că Republica Moldova este într-o poziție bună pe drumul european, dar aderarea nu va depinde doar de reformele făcute la Chișinău.
Decizia finală este politică și ține de statele membre ale Uniunii Europene. De aceea, vor conta alegerile și schimbările politice din Franța, Italia și Spania. Dacă în aceste state câștigă teren partidele populiste sau eurosceptice, decizia privind extinderea se poate complica.
În plus, dosarul este legat politic de cel al Kievului. Cât timp Ucraina rămâne în război cu Rusia, lărgirea uniunii va fi mult mai complicată.
„Republica Moldova are toate șansele, dar decizia privind aderarea va fi o decizie politică, legată de Ucraina. E greu de crezut că va putea adera în timp ce este în război. Republica Moldova va avea, probabil, șansa de a se decupla de Ucraina, ceea ce pentru Kiev nu este deloc dezirabil. Cred că, dacă va fi nevoie, vom putea găsi o serie de aliați pentru a decupla Republica Moldova de Ucraina, dar nu este cazul să discutăm despre asta”, a spus, pentru Moldova 1, copreședintele Platformei Societății Civice Uniunea Europeană – Republica Moldova, Cristian Pîrvulescu.
Vetting-ul, la limita calendarului
Reforma justiției rămâne una dintre cele mai grele părți ale negocierilor cu Uniunea Europeană, pentru că acest capitol se deschide primul și îl închide pe ultimul.
În opinia lui Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, termenul-limită pentru vetting poate fi depășit din cauza contestațiilor, posibilelor reevaluări și altor proceduri care pot prelungi procesul.
„În cazul judecătorilor, evaluarea merge mult mai rapid și putem spune că suntem la ultima etapă. La procurori, însă, procesul este mai în urmă. Din numărul total al candidaților care trebuie evaluați, nu am trecut de jumătate. De aceea, decembrie 2026 nu-mi pare un termen realist”, estimează Ilie Chirtoacă.
Negocieri închise în 2028?
Deși negocierile nu au fost încă lansate oficial, partea tehnică a mers înainte. Comisia Europeană a lucrat la evaluări, verificarea legislației și la stabilirea condițiilor pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească.
Chișinăul știe deja ce are de făcut pe toate domeniile. Primul grup de capitole, care trebuie deschis, este cel al valorilor fundamentale: justiție și stat de drept.
Potrivit lui Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, este posibilă deschiderea rapidă a negocierilor și pe celelalte cinci grupuri de teme negociate.
Mai mult, există șansa ca Guvernul să închidă unele capitole până la sfârșitul anului curent.
„Așteptăm deblocarea vetoului Ungariei, dar principala noastră preocupare trebuie să fie aici, acasă. Trebuie să fim realiști, dar avem nevoie și de o abordare ambițioasă. Calendarul arată că negocierile pot fi finalizate în 2028, dar pentru asta Republica Moldova trebuie să îndeplinească toate condițiile”, a explicat Iulian Groza.
Planul de Creștere Economică, așteptări sub control
Republica Moldova poate obține, până în 2028, aproape două miliarde de euro prin Planul de Creștere. Prognoza economică pentru anul acesta este 2.2% și nu trebuie privită drept un eșec, consideră Seamus Boland de la Comitetul Economic și Social, care consultă Comisia Europeană.
Dimpotrivă, o asemenea creștere este destul de solidă în contextul actual cu război, criză energetică și incertitudine în toată Europa.
„Cu siguranță, progresul înregistrat de-a lungul anilor de țările care s-au aliniat la valorile europene înseamnă, de obicei, o creștere susținută. Și sperăm că același lucru se va întâmpla și în Republica Moldova. Dar nu va fi ușor, trebuie să fim foarte prudenți când avem așteptări mari, având în vedere situația geopolitică”, a declarat irlandezul Seamus Boland, șeful Comitetului Economic și Social European.
Societatea civilă nu e un simplu spectator
Copreședinta Platformei Societății Civile UE – Republica Moldova, Liliana Palihovici, susține că reformele nu pot avansa fără dialogul dintre autorități și organizațiile neguvernamentale.
În același timp, societatea civilă trebuie să contribuie prin analize, activități de informare și proiecte care îi ajută pe cetățeni să înțeleagă mai bine ce înseamnă Uniunea Europeană.
Doar printr-o comunicare permanentă poate crește încrederea oamenilor că schimbările făcute în procesul de integrare europeană sunt în beneficiul lor.
„Ne exprimăm pe deplin sprijinul pentru procesele de reformă din Republica Moldova și, totodată, sprijinul pentru a avansa în negocieri”, a punctat gazda reuniunii, Liliana Palihovici.
Aderarea este, practic, un examen pe 35 de capitole tematice, de la agricultură și transport până la justiție și politică externă, grupate în șase pachete.
Cel mai dificil este primul grup fundamental, adică exact de ce se îngrijorează cel mai mult Bruxelles-ul în cazul statelor candidate: independența justiției, combaterea corupției, drepturile cetățenilor și securitate.
Până recent, Ungaria lui Viktor Orban a blocat în Consiliul UE deschiderea formală a negocierilor. Iar după învestirea noului cabinet condus de Peter Magyar, experții și oficialii reuniți la Chișinău anticipează că acest blocaj va fi ridicat.
