Maia Sandu, în Ucraina pentru a comemora victimele catastrofei de la Cernobîl: „Locul R. Moldova este alături de cei care aleg să construiască”
Accidentul nuclear de acum 40 de ani de la Cernobîl a demonstrat că dezastrele nu cunosc frontiere, însă a relevat și puterea solidarității internaționale, susține președinta Maia Sandu, care efectuează, pe 26 aprilie, o vizită în Ucraina pentru a aduce un omagiu „celor care și-au dat sănătatea sau chiar viața pentru a proteja Europa de o tragedie și mai mare”.
„Arcul ridicat deasupra reactorului contaminat este o dovadă că țările pot face lucruri extraordinare atunci când acționează împreună. Avem nevoie de aceeași unitate și hotărâre astăzi pentru a proteja pacea în Europa. Locul Republicii Moldova este alături de cei care aleg să construiască, nu să distrugă”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.
Înainte de a ajunge la Cernobîl, Maia Sandu a mers la Kiev, unde a avut o întâlnire cu președintele ucrainean, Volodimir Zlelenski.
Premierul Alexandru Munteanu se afla la Moscova în ziua catastrofei de la Cernobîl, care „a schimbat pentru totdeauna vieți, destine și felul în care privim responsabilitatea față de oameni”, dar a aflat despre tragedie de la „Vocea Americii”.
„Îmi amintesc acele zile cu o claritate dureroasă. Eram la Moscova, într-o perioadă în care, deși încă trăiam în cadrul Uniunii Sovietice, se simțea deja dorința de libertate și de adevăr. Cea care avea să devină mai târziu soția mea se afla la Kiev, unde urma să-și susțină teza de studii. A rămas blocată acolo, fără să știe de ce, fără certitudini. Comunicarea era limitată. Am aflat despre tragedie nu din canalele oficiale, ci de la Vocea Americii. Atunci am înțeles cât de important este adevărul spus la timp și cât de mult poate costa lipsa lui. A fost o tragedie care a curmat vieți și a adus suferință pentru mii de oameni. Mă bucur că tinerii de astăzi au acces la informații, la documentare, la mărturii. Este esențial să cunoască aceste lecții ale trecutului, nu din frică, ci din respect și responsabilitate”, a scris prim-ministrul Munteanu, pe aceeași rețea de socializare.
Potrivit premierului, catastrofa de la Cernobîl „nu este doar o tragedie a trecutului, este un avertisment și o datorie: să spunem adevărul, să protejăm viața și să nu uităm niciodată”.
Acum 40 de ani, pe 26 aprilie 1986, a avut loc la câțiva kilometri de Republica Moldova unul dintre cele mai dureroase episoade ale secolului trecut - explozia de la Cernobîl, a subliniat și președintele Parlamentului, Igor Grosu.
„Dezastrul a afectat milioane de vieți, iar ecoul său încă răsună peste generații. Peste 3.500 de moldoveni au fost mobilizați pentru a participa la lichidarea consecințelor catastrofei. Mulți dintre ei au plătit cu sănătatea sau chiar cu viața. E de datoria noastră să facem tot posibilul ca astfel de evenimente tragice să nu se repete niciodată, iar oamenii să trăiască în pace și siguranță”, a punctat Igor Grosu.
Dezastrul de la Cernobîl, produs pe 26 aprilie 1986, rămâne cel mai grav accident din istoria energiei nucleare, fiind cauzat de explozia reactorului numărul 4. Cantitatea de radiații eliberată în atmosferă a fost de aproximativ 200 de ori mai mare decât cea produsă de bomba de la Hiroshima, afectând o mare parte din Europa.
Peste 100.000 de persoane au fost evacuate imediat din orașul Pripiat și din localitățile învecinate, formându-se o zonă de excluziune de 30 de kilometri care este și astăzi activă.
Consecințele medicale pe termen lung au fost devastatoare, incluzând mii de cazuri de cancer tiroidian și alte boli provocate de expunerea acută la izotopi radioactivi. Pentru izolarea reactorului distrus, autoritățile sovietice au mobilizat peste 600.000 de persoane, cunoscuți sub numele de „lichidatori”, care au lucrat în medii extrem de toxice.
Din actuala Republică Moldova au fost trimiși peste 3.500 de cetățeni să participe la operațiunile de curățare a zonei și la construcția sarcofagului de protecție.
Aceștia, majoritatea tineri la acea vreme, au fost expuși unor doze letale de radiații fără a avea echipamente adecvate de protecție.
Marea majoritate a supraviețuitorilor au rămas cu grade severe de invaliditate, suferind de boli cronice grave pe tot parcursul vieții.
Președintele Asociației Obștești „Cernobîl” din Chișinău, Valeriu Cazac, a declarat, la Moldova 1, că tragedia de la Cernobîl nu și-a pierdut relevanța nici după patru decenii, mai ales în contextul actual de securitate regională când au loc atacuri militare în apropierea centralelor nucleare din Ucraina.
CITIȚI ȘI:
