Dialogul, intervenția Parlamentului sau verdictul Curții Constituționale: Cele trei soluții pentru a elimina blocajul electoral din Găgăuzia
Impasul politic din autonomia găgăuză, generat de disputa dintre reprezentanții autonomiei și autoritățile centrale privind denumirea organului electoral local, poate fi depășit, este convinsă copreședinta Grupului de lucru parlamentar pentru Găgăuzia, Larisa Voloh. Curtea Constituțională este cea care poate debloca criza de la Comrat, cred experții, dar atenționează că soluția riscă să afecteze dialogul politic. Așa sau altfel, toți sunt de acord că situația nu poate fi tergiversată la nesfârșit.
Blocajul actual dintre autoritățile centrale și cele din autonomie este rezultatul lipsei de comunicare și al refuzului unor actori de a participa la dialog, a declarat copreședinta Grupului de lucru parlamentar pentru Găgăuzia, Larisa Voloh, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Potrivit acesteia, grupul de lucru creat pentru a soluționa divergențele a fost gândit ca un mecanism de compromis, însă activitatea acestuia a fost blocată în ultimii ani. Larisa Voloh a amintit că grupul de lucru, instituit în 2015, a funcționat inițial, însă în 2024 a apărut un nou blocaj, generat de disputa privind legislația TVA. Ulterior, subiectul a ajuns la Curtea Constituțională, care a dat dreptate contestatarilor.
Din acel moment și până în 2026, grupul nu a mai avut ședințe nici formale, nici informale. În prezent, există premise pentru relansarea dialogului dintre Chișinău și Comrat, în condițiile în care componența actuală a grupului de lucru este mai diversă și include reprezentanți ai mai multor fracțiuni parlamentare, precum și ai autonomiei, spune Voloh.
„Există chiar și un prim draft de document”
Potrivit acesteia, la nivel parlamentar au fost inițiate două mecanisme separate de lucru: unul dedicat alegerilor din toamnă în Găgăuzia și altul cu mandat pe termen lung, pentru armonizarea relațiilor instituționale.
„Evident că în ambele cazuri trebuie mai multă deschidere, trebuie un dialog corect și oameni care își doresc să se implice și să deblocheze această situație. Noi am văzut aceste intenții din partea reprezentanților care au fost la discuții, am zis că există chiar și un prim draft de document. Evident că el urmează să fie discutat și îmbunătățit până va fi unul final. Da, a treia soluție probabil este cea prin care se va interveni în Codul electoral național, Parlamentul va veni cu anumite modificări, dar asta se va întâmpla doar în cazul în care nu va exista niciun fel de deschidere din partea reprezentanților autonomiei”, a precizat Larisa Voloh.
Sesizarea Ministerului Justiției la Curtea Constituțională a Republicii Moldova ar putea reprezenta o soluție pentru deblocarea situației din Găgăuzia, susține analistul de la Asociația Promo-LEX, Igor Bucătaru. Implicarea Curții ar oferi un cadru clar și o decizie cu autoritate, care nu ar mai putea fi contestată politic.
Expertul a subliniat că actuala sesizare este una distinctă, deoarece vizează aspecte electorale, inclusiv competențele privind formarea organelor electorale din regiune. Totuși, Curtea ar putea merge dincolo de subiectul punctual și ar putea oferi o interpretare mai largă a cadrului legal.
Situația nu poate fi tergiversată la nesfârșit și, în lipsa unui consens, autoritățile centrale ar putea fi nevoite să intervină, a adăugat expertul.
„Sluția este cadrul legal național - e vorba de drept constituțional și stat unitar, legislație electorală - este Codul electoral al Republicii Moldova. Particularitățile să fie prevăzute la nivel local. Pentru că, pe moment, nu pot fi modificate, aprobate acte normative locale în sens de legi, cum se numesc ele, fiindcă Adunarea Populară nu are competența asta, poate fi o hotărâre cu privire la particularități a Comisiei Electorale Centrale, așa cum se întâmplă înainte de orice alegeri. A doua soluție, în caz că nu se dorește comunicare, este să intervină Parlamentul prin modificarea Codului Electoral. (...) Și avem a treia opțiune - Curtea Constituțională”, a spus Bucătaru, la postul public de radio.
Dispută politică, nu juridică
Disputa dintre Chișinău și Comrat privind organizarea alegerilor în autonomie nu este una juridică, ci politică, punctează doctorul în istorie și expertul comunității Comunitatea Watchdog, Ștefan Bejan. Potrivit acestuia, deși conflictul este argumentat prin aspecte legale, esența problemei ține de lipsa voinței politice din partea autorităților din Găgăuzia de a-și ajusta legislația la cadrul național.
„Sunt dirijați de undeva, dintr-un punct din control, ei în continuare se confruntă cu Chișinăul și nu fac ceea ce ar trebui să facă și anume să reprezinte interesele populației de acolo. Aveți atât de multe probleme: limba găgăuză care dispare, aveți probleme economice, în Găgăuzia, PIB-ul pe cap de locuitor este două ori mai mic decât media generală, salariile sunt mai mici. Ocupați-vă toate aceste probleme la nivel local, dezvoltați comunitatea găgăuză, nu faceți geopolitică și nu vă confruntați cu Chișinăul, pentru că unii dintre ei atâta știu a face”, a punctat Bejan.
Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025. Comratul a încercat de două ori să stabilească data alegerilor, dar ambele tentative au eșuat. Adunarea Populară insistă pe sintagma „Comisia Electorală Centrală”, invocând statutul autonomiei găgăuze, în timp ce Chișinăul susține că, potrivit noului Cod Electoral, această denumire revine exclusiv autorității electorale naționale.
În urma întrevederii de săptămâna trecută de la Președinție, părțile au convenit să extindă formatul discuțiilor, pentru a identifica o soluție. Chiar dacă noul Cod Electoral stabilește clar că există o singură Comisie Electorală Centrală, iar la Comrat este consiliu electoral, Adunarea Populară refuză să modifice denumirea.
CITIȚI ȘI:
