SINTEZA SĂPTĂMÂNII | Primul schimb de deținuți și primii pași spre reintegrarea fiscală a regiunii transnistrene
Participarea în premieră a Republicii Moldova la un schimb internațional de persoane, prezentată oficial ca un succes diplomatic și de securitate, a evidențiat atât vulnerabilitățile țării în războiul hibrid, cât și capacitatea de a mobiliza aliați occidentali și de a participa la operațiuni internaționale complexe. În rândul experților, ridică însă și îngrijorări serioase legate de securitate, integritatea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și precedentul creat.
Primul schimb de deținuți realizat cu sprijinul Statelor Unite, Poloniei și României este analizat în detaliu în noua ediție a emisiunii „Sinteza Săptămânii” de la Radio Moldova.
Partea cea mai disputată a schimbului este grațierea și predarea fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de țară în interesul KGB-ului din Belarus, loial Kremlinului. Republica Moldova a predat-o și pe Nina Popova, cetățeană rusă, despre care autoritățile spun că acționa împotriva statului Republica Moldova. În schimb, doi ofițeri ai SIS au fost eliberați din captivitatea Moscovei și readuși în țară. Aceștia ar fi fost reținuți de FSB-ul rusesc în aprilie 2025, fiind acuzați de activități sub acoperire împotriva securității ruse, acuzații respinse de autoritățile de la Chișinău.
Alexandru Balan, care are și cetățenia României, a fost reținut, în septembrie 2025, la Timișoara, fiind cercetat în România pentru spionaj în favoarea Republicii Belarus. Pe 15 aprilie 2026, Balan a fost condamnat în Republica Moldova pentru divulgarea secretului de stat, recunoscându-și vina. La doar patru zile după extrădare, pe 28 aprilie, a fost grațiat pentru a intra în schimbul internațional de persoane.
Agentul Alexandru Balan, predat la solicitarea Moscovei, nu mai reprezintă risc pentru Republica Moldova, a declarat președinta Maia Sandu.
„Pentru Republica Moldova este un câștig care nu poate fi măsurat printr-o simplă ecuație matematică. Am readus acasă doi cetățeni care lucrează pentru Republica Moldova renunțând, în schimb, la doi deținuți care au lucrat împotriva Republicii Moldova”, a subliniat șefa statului.
Într-o rară apariție televizată, șeful SIS Alexandru Musteață a declarat că ancheta în cazul lui Balan a pornit de la suspiciuni interne privind posibile legături cu servicii speciale străine, confirmate ulterior de parteneri externi, care au documentat legăturile acestuia cu structuri din Belarus. Cazul a căpătat o dimensiune internațională, investigația penală fiind coordonată de Eurojust, ceea ce a condus la reținerea lui Balan în România.
Cei doi ofițeri eliberați din captivitatea Rusiei erau într-o misiune specială secretă și acționau în interesul securității naționale, a precizat șeful SIS, refuzând să dea alte detalii. Serviciul a inițiat o anchetă internă pentru a stabili dacă operațiunea specială a fost compromisă de o breșă de securitate sau de o posibilă trădare din interior.
Cu referire la Nina Popova, Alexandru Musteață a precizat că ea nu era doar soția unui militar din grupul operativ al forțelor rusești din regiunea transnistreană, ci lucra pentru Armata Rusă.
Potrivit experților, schimbul reprezintă un episod de război între servicii, negociat prin canale internaționale, iar eliberarea lui Balan ar genera riscuri de securitate. Faptul că Minsk-ul și Moscova au insistat să-l recupereze arată importanța pe care acesta a avut-o în acțiunile hibride ale Rusiei împotriva Republicii Moldova, a României și nu numai.
Autoritățile ar trebui să identifice rețeaua cu care comunica Alexandru Balan pentru a reduce prejudiciul pe care îl poate provoca în continuare, afirmă experții.
Serviciul de Informații și Securitate a anunțat că desfășoară procese de investigație internă, inițiate încă în 2023, vizând evaluarea impactului actelor de trădare asupra spectrului de informații și operațiuni potențial compromise realizate de Alexandru Balan.
Reintegrarea fiscală, votată în lectură finală
Proiectul de lege care elimină gradual discrepanțele fiscale între cele două maluri ale Nistrului a fost votat în lectură finală, în ciuda criticilor opoziției și a Tiraspolului.
Facilități fiscale vor fi eliminate treptat, așa încât, către anul 2030, agenții economici din stânga Nistrului să activeze în totalitate în condițiile cadrului fiscal aplicat pe întreg teritoriul țării.
Taxele pentru produsele neesențiale, cum ar fi alcoolul și produsele de tutun, vor intra în vigoare din vara acestui an. TVA și accizele pentru resursele energetice, inclusiv pentru livrarea energiei de echilibrare, și pentru importul gazelor ar urma să fie aplicate mai târziu, de la 1 ianuarie 2027.
Mărimea cotei TVA la gaze naturale va fi stabilită de Guvern, nu prin lege, astfel încât „să ofere o anumită flexibilitate Guvernului în discuțiile în format 1+1”, a precizat președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian.
Taxele și impozitele vor fi direcționate într-un fond de convergență, care va fi instituit la 1 august 2026. Acesta va sprijini modernizarea infrastructurii, armonizarea standardelor, susținerea mediului de afaceri și proiecte cu impact social direct din educație, sănătate, ocupare și protecție socială, a precizat deputatul.
Răspunzând îngrijorărilor opoziției socialiste privind impactul social al măsurilor, Radu Marian a spus că vor fi elaborate mecanisme de susținere a populației din stânga Nistrului, inclusiv prin crearea unor „fonduri în lei”. Iar măsurile de reintegrare economică graduală vor impulsiona circulația leului moldovenesc pe ambele maluri, a mai afirmat deputatul.
Tranziția regiunii transnistrene la moneda națională este deja analizată de un grup de lucru format din specialiști ai Băncii Naționale, ai Ministerului Finanțelor și ai altor instituții, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, la emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.
Vorbind despre fondul de convergență, vicepremierul a menționat că Guvernul ar urma în câteva luni să elaboreze mecanismul de aplicare a acestuia. Acesta va include extinderea numărului de cetățeni care primesc alocații sociale, inclusiv pensii, pe malul drept al Nistrului și a celor care beneficiază de asigurare medicală.
Nu este clar deocamdată câți bani ar putea aduna acest fond, pentru că situația economică din regiune este foarte volatilă în ultimii ani, mai ales după sistarea livrării gazelor rusești gratuite, care a dus la prăbușirea modelului economic transnistrean. Gestionarea utilizării banilor va fi coordonată de un comitet din care Uniunea Europeană a fost invitată să facă parte, a precizat Chiveri.
Integrarea economică, un element al unei viziuni mai largi de reintegrare
Autoritățile de la Chișinău promovează tot mai intens strategia de reintegrare graduală sau convergență, cu accent pe aspecte economice, juridice și sectoriale, fără a mai aștepta soluția politică negociată a conflictului transnistrean.
Un prim pas a fost deja făcut în ianuarie 2024, când a intrat în vigoare noul cod vamal al Republicii Moldova. Atunci au fost eliminate scutirile de taxe vamale pentru agenții economici din regiunea transnistreană, care au fost obligați să achite taxele de import pe principii generale aplicate tuturor operatorilor economici din țară.
Eliminarea facilităților la impozitele directe (TVA și accize) este, așadar, o continuare logică a procesului de reintegrare graduală. Aceste facilități, acordate timp de peste două decenii, au generat nu doar pierderi economice, ci și riscuri majore de securitate.
Lipsa taxării accizelor la importuri a transformat regiunea într-un hub de tranzit pentru mărfuri care, ulterior, în special până la începutul invaziei ruse în Ucraina, inundau piața ilicită de pe malul drept al Nistrului, dar și piețe din statele vecine. Iar produsele din tutun, alcoolul și carburanții au fost principalele categorii de mărfuri care au beneficiat de acest vid legislativ.
Potrivit autorităților, aplicarea integrală a accizelor și a TVA la import este cel mai eficient instrument pentru a rupe cercul vicios al contrabandei și evaziunii fiscale, care alimentau structurile de putere neconstituționale.
La scurt timp după ce proiectul de lege a fost votat, pretinsul minister de externe de la Tiraspol a difuzat o declarație în care condamnă măsurile de „dublă impozitare” a entităților economice transnistrene, susținând că acestea nu au nimic în comun cu principiile unei soluționări pașnice a conflictului.
În ajun, și așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol a cerut Parlamentului de la Chișinău să renunțe la „măsurile distructive” unilaterale și să reia dialogul. Tiraspolul insistă că aplicarea taxelor va deteriora critic situația socio-economică a cetățenilor și ar putea declanșa o criză umanitară prin creșterea prețurilor, accelerarea inflației, reducerea veniturilor bugetare, pierderea locurilor de muncă și prăbușirea proceselor de producție.
Regimul separatist are tot mai puține venituri în buget, dar menține cheltuielile pentru structurile paralele de forță la același nivel. În linii mari, 10-15 la sută din bugetul separatist merg la așa-zisa „apărare” și întregul „bloc de forță” paralel: ceea ce numesc ei „miliție și armată”. Cota de 10-15 procente poate fi și mai mare, pentru că unele informații despre buget sunt secrete, iar statistica poate fi redusă intenționat. Pentru comparație, infrastructura și investițiile au o cotă de 0,3 la sută.
