Meteo | Luna mai aduce extreme climatice în R. Moldova, de la înghețuri până la +37°C
Luna mai aduce în Republica Moldova începutul verii meteorologice și dezvoltarea activă a culturilor agricole, însă rămâne una dintre cele mai imprevizibile perioade ale anului din punct de vedere climatic. Potrivit unei analize a Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), în ultimele decenii au fost înregistrate contraste termice extreme – de la înghețuri și ninsori târzii până la temperaturi caniculare de 37°C. Specialiștii avertizează că înghețurile din mai continuă să reprezinte „cel mai mare pericol” pentru agricultură, în special pentru livezi, vița de vie și culturile legumicole.
Potrivit SHS, în luna mai temperatura medie a aerului crește în mod obișnuit până la valori cuprinse între 15°C în nordul țării și 17°C în sud. Totodată, „trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15ºC, adică începutul verii meteorologice, se semnalează în medie pe teritoriul republicii în perioada 8-20 mai”.
Datele istorice arată însă diferențe climatice semnificative de la un an la altul. Cea mai rece lună mai din perioada măsurătorilor instrumentale a fost înregistrată în 1980, când media lunară a temperaturii aerului a variat între 11.4°C la Briceni și 13.4°C la Bălțata. În contrast, cea mai caldă lună mai a fost cea din 2003, cu temperaturi medii între 19.8°C la Briceni și 21.1°C la Dubăsari.
Extremele termice absolute consemnate de meteorologi sunt și mai pronunțate. SHS precizează că minima absolută a temperaturii aerului pentru luna mai a fost de -3.8°C, înregistrată la Briceni pe 5 mai 1947. La polul opus, maxima absolută a atins 37.0°C la Cahul, pe 17 mai 1969, și la Ștefan Vodă, pe 20 mai 1996.
Analiza mai arată că în unele perioade temperaturile zilnice au coborât până la 3…5°C, iar în alți ani au urcat până la 26…28°C. Numărul zilelor caniculare diferă, de asemenea, considerabil. În medie, în luna mai se înregistrează între șase și 11 zile cu temperaturi de peste 25°C, însă recordul absolut este de 26 de zile, consemnat la Leova în 2003. Tot în 2003, Dubăsari a înregistrat 16 zile cu temperaturi de peste 30°C.
Meteorologii atrag atenția că înghețurile târzii continuă să fie posibile inclusiv în luna mai. Potrivit SHS, „cea mai târzie data de dispariție a înghețurilor în aer pentru raioanele de nord și centrale ale republicii este 24 mai”. La suprafața solului, înghețurile au fost consemnate până la 1 iunie, la Briceni.
Fenomenul zăpezii în luna mai, deși foarte rar, a fost de asemenea documentat. „Zăpada, ca fenomen atmosferic, poate fi semnalată în teritoriul republicii până la 20 mai (Briceni, 1952), dar aceasta se semnalează foarte rar”, menționează SHS.
În ceea ce privește precipitațiile, cantitatea medie lunară variază între 45 și 70 mm, însă au existat și episoade extreme. Cea mai mare cantitate lunară de precipitații a fost de 231 mm, înregistrată la Leova în 1991, iar recordul pentru o singură zi a fost de 103 mm la Soroca, în 1933.
Serviciul Hidrometeorologic avertizează că luna mai este una dintre cele mai riscante pentru producătorii agricoli. „Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna mai îl prezintă înghețurile”, subliniază instituția. Totodată, probabilitatea averselor puternice și a grindinei de mari dimensiuni este ridicată, acestea fiind semnalate, în medie, o dată la doi ani.
Potrivit SHS, „ploile puternice de lungă durată – în medie o dată în 50 ani”, iar intensificările vântului de peste 25 m/s pot apărea „în medie o dată în 5 ani”. Meteorologii amintesc și unul dintre cele mai severe episoade meteo produse în țară: „la 25 mai 1984 în s. Mândra, r-nul Călărași s-a înregistrat un vârtej cu o putere devastatoare”.
Raportul evidențiază și impactul direct asupra agriculturii. SHS avertizează că înghețurile intensive pot provoca pierderi majore în livezi în perioada înfloririi. „Probabilitatea vătămării de către înghețuri a florilor și rodului la cais în luna mai constituie în medie 15-40%, la celelalte culturi pomicole - până la 15%”, se arată în analiză.
Deosebit de vulnerabile sunt și culturile legumicole și plantele iubitoare de căldură. Meteorologii precizează că „înghețurile cu intensitatea până la -1ºС provoacă pieirea lor”, fiind afectate culturile de tutun, cartof, roșii, ardei sau vinete.
În același timp, luna mai marchează faze importante de dezvoltare pentru principalele culturi agricole. În această perioadă au loc răsărirea porumbului și a cartofului, înfrățirea orzului și ovăsului de primăvară, precum și înflorirea pomilor fructiferi. Spre sfârșitul lunii mai începe și înspicarea grâului de toamnă.
Pe lângă înghețuri, agricultorii trebuie să facă față și secetei de primăvară și suhoveiurilor. SHS notează că aceste fenomene se manifestă, în medie, între trei și șapte zile în luna mai, iar seceta de primăvară apare aproximativ o dată la șapte ani.
CITIȚI ȘI:
