„Parlamentul nimănui”: De ce clădirea legislativului nu mai are stăpân după protestele din 7 aprilie 2009
După 17 ani de incertitudine juridică, sediul Parlamentului Republicii Moldova ar putea reintra în legalitate. Deși renovat după devastările și incendiul din aprilie 2009, edificiul nu a putut fi înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile timp de aproape două decenii din cauza lipsei actelor de recepție finală.
Abia în 2026, după ce clădirea a fost „plimbată” prin gestiunea mai multor ministere ulterior lichidate, Secretariatul Parlamentului a oferit aviz pozitiv ca una dintre principalele clădiri ale statului să aibă, în sfârșit, un proprietar oficial.
„Blocaj între instituții”
Curtea de Conturi a constatat din nou, într-un raport recent de audit, o deficiență birocratică legată de procesul de dare în exploatare și transmitere a clădirii Parlamentului din gestiunea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) către Secretariatul Parlamentului.
„Deja de mai mulți ani, în rapoartele de audit se reiterează faptul că MIDR nu a asigurat finalizarea procedurilor administrative și juridice pentru transmiterea proiectului de execuție a reconstrucției clădirii Parlamentului, finalizat încă în anul 2019”, a declarat Sergiu Știrbu, membru al Curții de Conturi.
Din cauza lipsei actelor confirmative și a tergiversării procesului, bunul imobil și dreptul de proprietate asupra lui nu au fost înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile, creând neclarități privind responsabilitățile de întreținere, deși clădirea este utilizată pentru ședințele plenare încă din februarie 2014.
„Aceste deficiențe au generat denaturări semnificative ale situațiilor financiare consolidate, fiind supraevaluate grupele de conturi 'Clădiri' și 'Construcții speciale' cu circa 581.9 milioane de lei”, au constatat auditorii.
Ministerul a confirmat existența problemei, invocând un „blocaj între instituții”.
„Am făcut demersuri pentru transmiterea clădirii, am transmis documentația tehnică, am transmis solicitări oficiale către Secretariatul Parlamentului, am elaborat două proiecte de hotărâri, însă situația este blocată”, a declarat reprezentanta MIDR, la ședința Curții de Conturi.
Aceeași sursă a adăugat că a fost identificată o soluție alternativă: „Pe 14 aprilie 2026, am elaborat un proiect de hotărâre în urma unei discuții cu stafful Cancelariei de Stat. Am convenit să transmitem clădirea Parlamentului în gestiunea Direcției de Exploatare a Imobilului, instituție subordonată a Cancelariei de Stat”.
Parlamentul fără viză de reședință timp de 17 ani
Epopeea gestiunii clădirii Parlamentului a început în 2009, după protestele violente din 7 aprilie, când sediul Legislativului a fost devastat și incendiat. Procesul de renovare a fost unul dintre cele mai lungi și costisitoare proiecte de reconstrucție din istoria modernă a țării, oprit de mai multe ori din lipsă de fonduri.
Din 2009 până în prezent, clădirea a trecut prin gestiunea mai multor ministere, ulterior lichidate, atribuțiile fiind de fiecare dată preluate de instituțiile succesoare.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 321/2009, edificiul a fost transmis Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului (MCDT) pentru efectuarea reparației capitale. În perioada 2009 - 2016, au fost alocate investiții bugetare de peste 500 de milioane de lei.
Prima etapă a reparației a fost dată în exploatare în februarie 2014, când deputații s-au mutat în sediul renovat. Prima ședință în noua sală de plen modernizată a avut loc pe 13 februarie 2014. Lucrările la exterior, la gardul de protecție și la blocurile anexe au continuat până în 2016 - 2017.
A doua etapă, din perioada anilor 2016 - 2018, a presupus lucrări suplimentare în valoare de 581 de milioane de lei, contractate de Ministerul Economiei, succesorul MCDT.
Începând cu 2018, ministerul gestionar a devenit Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Din anul 2018 și până în prezent, MIDR nu a efectuat și nu a întreprins în privința clădirii Parlamentului acțiuni de finalizare a procedurii de reparație capitală.
„Problema-cheie a fost că, în 2016, conducerea a hotărât să intre în clădire fără ca procedura legală să fie finalizată. Ministerul spunea: «Noi n-am reușit să finalizăm procedura pentru că voi ați intrat în clădire». Ultima factură semnată pentru lucrările efectuate a fost din decembrie 2018”, a declarat, pentru Teleradio-Moldova, Nicolae Munteanu, șeful Direcției Generale Administrative a Parlamentului.
Argumentele Secretariatului Parlamentului
Motivul principal al tergiversării consta în faptul că agentul economic nu a notificat MIDR despre terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contract. Prin urmare, nu toate lucrările privind funcționalitatea sistemelor inginerești ale clădirii au fost finalizate și testate.
Lipsa documentației inițiale – a actelor tehnice și a proceselor-verbale de recepție – a generat un blocaj administrativ: fără aceste documente nu poate fi asigurată nici conformitatea tehnică, nici înregistrarea juridică a bunului.
„Din cauză că reparația a durat mult timp, au fost lichidate multe ministere, iar atribuțiile lor au fost preluate de alte instituții. Din momentul în care primim clădirea în gestiune, trebuie să înțelegem dacă reconstrucția a fost finalizată conform normelor de securitate. Trebuie să existe un document tehnic prin care o comisie specializată testează funcționalitatea tuturor sistemelor interioare. Cel mai important este sistemul anti-incendiu, care este foarte complex, are patru subsisteme: stingere cu gaze, stingere cu apă și altele. Apoi sistemul de ventilare”, a explicat Nicolae Munteanu.
Secretariatul Parlamentului a solicitat în mod repetat efectuarea unor verificări tehnice și a unei expertize complexe, menite să stabilească starea reală a clădirii și să permită regularizarea situației.
Cu toate acestea, Nicolae Munteanu a precizat că „începând cu 2017, clădirea Parlamentului este utilizată conform destinației, deși actele tehnice de recepție nu au fost efectuate și prezentate”.
Soluția găsită: Parlamentul revine „acasă"
După ședința Curții de Conturi din 23 aprilie, în care au fost discutate deficiențele procesului de transmitere a clădirii, Secretariatul Parlamentului a dat, pe 4 mai, aviz pozitiv unui proiect de hotărâre a Guvernului, marcând începutul procesului de preluare oficială a clădirii din gestiunea MIDR.
„Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în comun cu Secretariatul Parlamentului, vor institui o comisie de transmitere și vor asigura, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, transmiterea clădirii Parlamentului, conform valorii de bilanț și uzurii calculate”, se arată în textul hotărârii.
Același act vine să remedieze și a doua deficiență semnalată de Curtea de Conturi – înregistrarea provizorie a bunului imobil în Registrul Bunurilor Imobile, a dreptului de proprietate al statului și, după caz, a altor drepturi reale asupra acestuia.
„După realizarea delimitării bunului imobil, Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile va efectua înregistrarea definitivă”, se mai precizează în proiectul de hotărâre.
Astfel, clădirea Parlamentului urmează să revină în posesia Secretariatului după 17 ani de la evenimentele care au dus la distrugerea edificiului și la aproximativ opt ani de la finalizarea lucrărilor de renovare.
Ziua de 7 aprilie 2009 a rămas în istoria modernă a Republicii Moldova ca un moment de cotitură – evenimentele de atunci au pus bazele construirii unei societăți democratice în locul regimului comunist asociat cu influența Federației Ruse.
Zeci de mii de tineri au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale, acuzând fraudarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, câștigate de Partidul Comuniștilor cu 60 de mandate din 101. Protestul, inițial pașnic, s-a transformat într-o revoltă populară violentă, cu dezordini în masă, când autoritățile au reacționat brutal.
Au fost luate cu asalt clădirile Parlamentului și Președinției, a fost arsă Declarația de Independență a Republicii Moldova și alte documente din Arhiva Parlamentului. Daunele materiale au fost estimate la 146 de milioane de lei.
Cel puțin patru persoane au decedat, iar peste 600 de tineri protestatari au fost arestați, bătuți, umiliți și torturați în comisariatele de poliție. Au fost pornite peste 70 de anchete, majoritatea pentru tortură.
Republica Moldova a plătit despăgubiri de peste cinci milioane de lei pentru inacțiunile organelor de drept în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, după ce tinerii maltratați și judecați în comisariatele de poliție și-au găsit dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În anul 2012, Parlamentul a decretat 7 aprilie drept Ziua Libertății, pentru a comemora tinerii care au manifestat pașnic pentru libertate și democrație.
CITIȚI ȘI:
