Victime manipulate emoțional și conturi golite: Cum operează rețelele de escrocherii cibernetice
Verificarea surselor, refuzul de a divulga datele personale și utilizarea canalelor oficiale pot reduce riscul de fraudă, în condițiile în care numărul victimelor cibernetice a crescut alarmant în ultimele zile. Infractorii se prezintă drept angajați ai instituțiilor publice pentru a sustrage coduri și date bancare confidențiale, iar cetățenii trebuie să fie vigilenți și să închidă imediat apelurile suspecte, atenționează prorectorul Universității Tehnice a Moldovei (UTM), Dinu Țurcanu
Schemă simplistă, dar eficientă
„Cel mai des, în capcanele acestor escrocherii digitale sau înșelătorii digitale cad, totuși, persoane în vârstă sau cele care au o alfabetizare digitală sau competențe digitale mai mici. (...) Astfel, obținând încrederea omului respectiv, se creează o situație de panică, o situație psiho-emoțională prin care acesta începe să aibă o frică, o presiune. După care, atacatorii generează un cod secret prin SMS-uri și, dacă este transmis, se conectează de la distanță chiar la telefon sau la aplicații bancare. Fie că dați un cod secret prin care au acces la aplicația bancară și sunt transferate anumite sume de bani, fie avem cazuri în care victimele au transferat de bunăvoie din aplicația bancară, dar la indicația atacatorilor, aceste sume de bani”, a declarat prorectorul Dinu Țurcanu, la Moldova 1.
Nicio instituție nu are dreptul să ceară coduri secrete
Instituțiile oficiale nu solicită niciodată date prin telefon sau SMS, iar reacția adecvată trebuie să fie întreruperea apelurilor suspecte.
„Se mizează pe această presiune emoțională - că o rudă a căzut în accident sau că are probleme. De aceea, recomandarea este foarte simplă: în cazul în care vă contactează anumite instituții - instituție de stat, instituție financiar-bancară - nu transmiteți absolut nimănui coduri secrete primite prin SMS, date financiar-bancare sau datele cardurilor, sau nume de utilizator și parolă. Nici o instituție nu are dreptul să ceară aceste coduri”, a punctat Dinu Țurcanu.
Apeluri la numere oficiale și verificarea informației
Expertul IT avertizează și asupra schemelor de investiții false, care promit câștiguri rapide, dar urmăresc, de fapt, furtul banilor și datelor personale.
„Sunt platformele de investiții false și să întrebați, spre exemplu, rude cunoscuți, prieteni: domnule, mi s-a propus, de exemplu, să investesc o sumă 100 de euro și în patru zile mă fac milionar, este oare ea validă sau nu? Deci, să luăm o pauză emoțională să încercăm să aflăm dacă sursa informațiilor este veridică sau nu. Și al doilea lucru extrem de important pentru telespectatori: să nu sunați niciodată înapoi la numerele pe care vi le dictează apelantul, adică atacatorii”, a mai atenționat prorectorul UTM.
Datele publice, principala sursă a infractorilor
În ceea ce privește accesul escrocilor la informații despre victime, specialistul precizează că acestea nu provin din scurgeri instituționale, ci din surse publice: „Marea majoritate a informațiilor despre care atacatorii cunosc este colectată din date publice. Este simplu - anumite aplicații nu trebuie să le instalăm, că sunt compromise, iar noi le avem în telefon”.
„Împreună cu colegii din Inspectoratul Național de Investigații de la Crime Cibernetice am discutat acest aspect public și am anunțat telespectatorii că, din dosarele penale pe care le au acum, nu s-a demonstrat în cadrul investigațiilor de urmărire penală că ar exista cumva scurgeri de informații din instituții”, a punctat Țurcanu.
Prudența online poate preveni pierderi majore
Escrocii exploatează curiozitatea și vulnerabilitatea emoțională a victimelor, susține expertul și avertizează că victimele sunt adesea manipulate și presiune emoțională.
„În discuțiile cu atacatorii cibernetici, lucrurile se schimbă în funcție de profilul financiar al victimei: cei fără resurse abandonează comunicarea, în timp ce posesorii de capital sunt atrași în capcana unor investiții pe platforme-fantomă sau manipulați subtil până când prezintă date critice. De aceea, să nu vă inducă cumva în eroare că anumite informații sunt colectate de la o instituție financiar-bancară sau au fost anumite breșe de securitate”, a conchis Dinu Țurcanu.
Fenomenul a devenit unul fără precedent prin complexitatea și inventivitatea schemelor utilizate, iar directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică, Mihai Lupașcu, îl compară cu o adevărată „epidemie”: „Se atestă o creștere foarte mare a numărului de apeluri din partea escrocilor cu scopul de a obține informații, date personale, date financiare de la cetățeni. Ce observăm sau este diferit această dată este creativitatea și inventivitatea când este vorba de scenarii”, a declarat Mihai Lupașcu, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Un alt fenomen îngrijorător semnalat de autorități este falsificarea numerelor de telefon, astfel încât apelurile să pară legitime. În multe cazuri, informațiile sunt luate din mediul online. Odată ajunse pe internet, acestea pot fi exploatate ani la rând de grupările infracționale: „Există posibilitatea tehnică de a face ca apelul să pară legitim, iar pe ecranul telefonului să fie afișat un număr cunoscut sau numărul real”, a adăugat Lupașcu, adăugând că infractorii reușesc, prin manipularea anumitor setări, să afișeze numere care să pară reale.
Fenomen fără precedent
Peste 11 milioane de lei au fost furate de escroci de la începutul săptămânii curente, iar aproximativ 100 de persoane au devenit victime.
Potrivit oamenilor legii, cele mai mari sume pierdute au fost între 600 de mii și 800 de mii de lei, în unele cazuri victimele au transmis escrocilor banii chiar în numerar.
Cele mai multe cazuri au fost raportate în municipiile Chișinău și Bălți, precum și la Căușeni, Soroca și Ungheni.
Dacă în 2024 au fost raportate în jur de 1.100 de cazuri, în 2025 numărul acestora a explodat și a depășit 1.750 de incidente. Suma prejudiciilor s-a dublat - de la 130 de milioane de lei în 2024 la 270 de milioane de lei în 2025.
CITIȚI ȘI:
