Expert: Autonomia găgăuză, „arma” rusească împotriva parcursului european al R. Moldova
Relația dintre Chișinău și Comrat este marcată de tensiuni, iar statul „plătește” prețul politicii ezitante. Lipsa unui dialog și a unei strategii pentru UTA Găgăuză a contribuit la consolidarea influenței proruse în regiune și la adâncirea diviziunilor politice, consideră expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac.
„În 2026 decontăm peste trei decenii în care politica Chișinăului față de reginea locuită în majoritate pe comunitatea găgăuză a fost oarecum șovăielnică și a permis consolidarea acestui trend, acest „modus vivendii” de a face politică despre care vorbim. (...) Nu trebuie să permitem ca discuția dintre Chișinău și Comrat să fie monopolizată de elemente politice din regiuni, elemente politice care au interese proprii, interese care pot fi diferite față de interesele legitime ale statului Republica Moldova”, a declarat Mihai Isac în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Expertul a atras atenția că statutul autonomiei găgăuze a fost formulat într-un mod care permite influențe externe și interpretări contradictorii în raport cu interesele statului.
„Atunci când vorbim de unde se termină autonomia și de unde începe statul Republica Moldova, autonomia face parte din statul Republica Moldova. Nu ar trebui să existe contradicții juridice. Dar vedem că modul în care a fost alcătuit statutul de autonomie favorizează mai degrabă interesele Federației Ruse decât interesele comunității găduze sau ale Moldovei”, a explicat Mihai Isac.
Analistul consideră că lipsa unei prezențe constante a politicienilor pro-europene în regiune a permis consolidarea influenței forțelor apropiate Kremlinului, chiar dacă autonomia beneficiază masiv de fonduri europene în ultimele decenii.
„În primul rând, în acest moment plătim un preț greu pentru faptul că timp de trei decenii această regiune a fost abandonată în brațele forțelor politice proruse. Rar am văzut politicieni proeuropeni înainte de 2020 care să meargă în regiunea respectivă pentru a împărtăși locuitorilor, elitelor politice locale, speranța de o colaborare mai bună, speranța pentru o Republică Moldovă europeană. Dar să nu greșim, elitele politice locale știu extrem de bine ce înseamnă banii europeni. Pentru că regiunea locuită de Comunitatea Găgăuză este o regiune care este printre cele mai mari recipiente de fonduri europene”, subliniază Mihai Isac.
Expertul afirmă că, deși există voință politică pentru soluționarea impasului dintre autoritățile centrale și cele găgăuze, lipsa unei strategii clare complică procesul de negociere.
„Vedem o voință politică pentru rezolvarea acestei probleme la Chișinău, reprezentanții adunării populare, reprezentanții autorităților locale, care doresc să rezolve sub o formă democratică acest impas. Însă, o mare parte din cei care fac parte în acest moment din adunarea populară nu ar putea participa la alegerile următoare pentru parlamentul local tocmai datorită filtrelor de integritate pe care Chișinăul îl dorește să le introducă în procesul electoral”, menționează Mihai Isac.
În opinia expertului, tergiversarea procesului electoral din autonomie favorizează forțele politice asociate intereselor ruse și grupărilor criminale.
„Din păcate, în continuare putem spune că autoritățile de la Chișinău nu comunică foarte clar ce ar dori să obțină în aceste discuții cu autonomia găgăuză, nu există un plan concret prezentat. Putem înțelege anumite particularități. Vedem că orice zi în care nu se organizează aceste alegeri este o zi câștigată de elemente asociate regimului Șor”, avertizează Mihai Isac.
Expertul mai relevă că UTA Găgăuză a devenit, în timp, o platformă de influență geopolitică pentru Federația Rusă, motiv pentru care negocierile pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară sunt tergiversate.
„Practic, populația de acolo este deznaționalizată și rusificată, cu toate că statul care face acest lucru este la peste o mie de km depărtare de această regiune. Și din nefericire, vedem cum acest statut care a fost acordat acestei regiuni pentru a proteja comunitatea găgăuză a ajuns să fie armă folosită împotriva relațiilor bune dintre majoritatea românească din Republica Moldova și comunitatea găgăuză, dar și o arenă politică prin care Federația Rusă încearcă să influențeze drumul european al Republicii Moldova”, a conchis Mihai Isac.
Criza electorală din Găgăuzia a fost declanșată după ce autoritățile locale de la Comrat au refuzat să aplice prevederile noului Cod electoral al Republicii Moldova. Din acest motiv, deși mandatul Adunării Populare a expirat încă din noiembrie 2025, scrutinul nu a putut fi organizat la timp.
Ulterior, ambele date stabilite pentru vot – 22 martie și 21 iunie – au fost anulate succesiv prin decizii judecătorești. În prezent, Chișinăul și Comratul discută un mecanism tranzitoriu pentru deblocarea situației. Chișinăul insistă asupra organizării scrutinului respectând strict legislația națională, iar dacă se va ajunge la o soluție, alegerile ar putea avea loc până la sfârșitul acestui an.
