Doar 13 din 35 de deputați prezenți: Adunarea Populară ratează votul pentru deblocarea alegerilor

Adunarea Populară a Găgăuziei a eșuat marți în încercarea de a debloca organizarea alegerilor în regiune. Ședința planificată pentru 2 iunie, în cadrul căreia urma să fie supus votului documentul menit să pună capăt crizei, nu a întrunit cvorumul. Deputații prezenți au propus o pauză, după care să fie stabilită o nouă dată pentru convocare.
Organul legislativ al Găgăuziei este format din 35 de deputați locali. La ședința programată pentru 2 iunie s-au prezentat doar 13, astfel încât nu a fost asigurat cvorumul. Unii dintre cei prezenți în sală l-au acuzat pe Nicolai Ormanji, care exercită interimatul funcției de președinte, de încălcări procedurale și de faptul că nu a prezentat din timp documentul care urma să fie examinat și votat în ședință.
Ormanji a explicat că proiectul a fost elaborat în cadrul ședințelor grupului de lucru din care au făcut parte reprezentanți ai Adunării Populare, ai Parlamentului de la Chișinău și ai Comisiei Electorale Centrale, fiind ulterior ajustat, timp de două săptămâni, la nivel local. El a mai spus că documentul a fost publicat și că oricine a putut să îl consulte.
Din cauza lipsei de cvorum, ședința a fost întreruptă, urmând să fie stabilită o altă dată pentru convocarea Adunării Populare.
Precizăm că mandatul forului legislativ de la Comrat a expirat în noiembrie 2025, iar alegerile stabilite pentru 22 martie și 21 iunie 2026 au fost anulate succesiv de instanța de judecată, pe motivul neconformității procedurilor electorale din regiune cu prevederile Codului electoral al Republicii Moldova.
Documentul elaborat pentru a pune capăt crizei prevede, printre altele, echivalarea denumirii Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei cu cea de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, în conformitate cu prevederile Codului electoral. Noul organ electoral care va organiza alegerile va avea aceeași componență ca și până acum: trei membri desemnați de Adunarea Populară, trei de Comitetul Executiv și alți trei de Judecătoria Comrat. Integritatea acestora urmează însă să fie verificată de instituțiile statului.
Scrutinul va fi desfășurat în 35 de circumscripții uninominale, fiind prevăzut un mandat la fiecare 5.000 de alegători. Totodată, fiecare localitate va trebui să fie reprezentată în Adunarea Populară de cel puțin un deputat. De asemenea, vor fi aplicate reguli stricte privind finanțarea campaniilor și gestionarea listelor electorale.
Președintele interimar al AP, Nicolai Ormanji, a declarat săptămâna trecută că soluția identificată de grupul de lucru nu este în detrimentul locuitorilor regiunii și nu presupune cedarea unor competențe. Dreptul de a stabili data scrutinului și de a desemna organul electoral responsabil de organizarea alegerilor rămâne în competența Adunării Populare. Dacă însă legislatorii de la Comrat nu îl vor vota, responsabilitatea organizării alegerilor ar putea fi transferată Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova.
„În prezent, există două variante: fie aprobăm documentul și declanșăm alegerile pentru Adunarea Populară (...), fie, dacă soluția propusă de grupul de lucru parlamentar nu va fi acceptată, ni s-a spus deschis că vom aștepta decizia Curții Constituționale”, a declarat Nicolai Ormanji într-un mesaj video.
El s-a referit la sesizarea prin care Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi din legislația privind statutul juridic al Găgăuziei și a estimat că, în urma acesteia, Parlamentul ar putea modifica legislația.
„Nu vom mai participa la acest proces, ci vom deveni simpli observatori, deoarece dreptul de organizare a alegerilor va fi transferat Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova”, a avertizat Nicolai Ormanji.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat anterior că menținerea blocajului din Găgăuzia ar fi susținută de factori externi și a făcut aluzie la implicarea Ambasadei Federației Ruse în R. Moldova.
„Când vin la Chișinău și ne așezăm la masă, fără camere, ei sunt ca o pâine caldă. Când se duc acolo și iar se întâlnesc cu personajele acestea (ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov – n.r.), parcă îi schimbă”, a declarat Igor Grosu în legătură cu documentul care urmează să deblocheze mecanismul de organizare a alegerilor pentru forul legislativ regional.
Oficialul a mai spus că autoritățile de la Chișinău nu vor admite reguli speciale pentru Găgăuzia și vor insista asupra respectării depline a legislației naționale.
Dacă Chișinăul și Comratul vor ajunge la un numitor comun privind aprobarea documentului special care să reglementeze alegerile din Găgăuzia, scrutinul ar putea avea loc până la sfârșitul acestui an.
CITIȚI ȘI: