ÎN CONTEXT | Analist Promo-LEX: Sunt două scenarii pentru deblocarea alegerilor din Găgăuzia
Blocajul din cadrul Adunării Populare a Găgăuziei (APG) este rezultatul lipsei de comunicare și al refuzului unor actori de a participa la discuții. Există două scenarii care ar putea debloca organizarea alegerilor în regiune, iar depășirea crizei depinde de identificarea unui compromis între Chișinău și Comrat, susține Igor Bucătaru, analist în cadrul Asociației Promo-LEX.
„Este o situație, un mecanism de compromis în care fiecare parte, cel puțin la moment, cedează anumite chestiuni, fiindcă trebuie să ieșim din faptul că nu avem o APG care nu poate aproba legi locale, acte normative locale. În acest sens, aprobarea acestei hotărâri, care ar ține cont de situația națională și situația regională, era o soluție de compromis. (...) Pe viitor deja să fie alegeri organizate conform unei legislații naționale, ținându-se cont de anumite particularități”, a declarat analistul Asociației Promo-LEX, Igor Bucătaru în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Potrivit expertului, confruntările politice și existența unor „poziții radicale” afectează capacitatea instituțiilor din regiune de a adopta decizii care pot complica și mai mult funcționarea regiunii și procesul electoral. „Lucrurile trebuie puse la punct. (...) Cât va fi posibil, trebuie de văzut unde de găsit compromis. Nu de mers pe mâna radicalilor”, a afirmat analistul Promo-LEX.
În prezent, criza este alimentată de faptul că Consiliul Electoral Central al Găgăuziei nu este format, singura autoritate funcțională fiind Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova. Deși se poate face o analogie cu alegerile locale unde CEC preia organizarea scrutinului dacă consiliul local de nivelul doi lipsește, Codul Electoral actual nu prevede în mod explicit că această regulă se aplică și în cazul alegerilor regionale. Prin urmare, implicarea CEC de la Chișinău pentru a debloca scrutinul din Găgăuzia rămâne o problemă juridică nerezolvată.
Comunicarea și dialogul politic, esențiale pentru deblocarea scrutinului
Expertul avertizează că orice soluție trebuie consultată, pentru a evita percepția unei intervenții excesive a autorităților centrale în activitățile autonomiei, din acest motiv Chiținăul trebuie să explice opiniei publice cauzele care au generat actuala criză.
„Partea proastă va fi că se va crea impresia că Chișinăul se implică direct. (...) Și aici mult contează comunicarea. De comunicat cât mai mult despre cine se face vinovat de această situație”, a mai declarat Igor Bucătaru.
Două soluții legale pentru depășirea impasului
Analistul a anticipat există două scenarii posibile. Parlamentul de la Chișinău ar putea modifica Codul Electoral pentru a permite CEC să organizeze și alegeri regionale. De asemenea, se poate solicita o decizie de interpretare din partea Curții Constituționale, care să clarifice dacă regulile aplicate scrutinelor locale pot fi extinse și în cazul Găgăuziei, oferind astfel o cale legală pentru deblocarea scrutinului.
Alegerile pentru funcția de bașcan pot genera noi dificultăți juridice
Cu referire la funcția de bașcan al Găgăuziei, expertul atrage atenția că eventualele alegeri anticipate ar putea genera probleme similare celor existente în cazul Adunării Populare.
„Trebuie să fie declarată vacanța respectivă și trebuie să fie declarate alegeri noi. Iarăși vor veni celelalte probleme. Atât timp cât nu este un consiliu local sau cei ce își asumă problemele. Nu putem să ne grăbim, să fixăm data în momentul în care încă nu e clar care va fi mecanismul”, a explicat Bucătaru, care consideră că stabilirea unei date pentru alegeri fără clarificarea procedurilor legale riscă să genereze noi blocaje.
Ședința Adunării Populare a Găgăuziei (APG) din 2 iunie la care urma să fie examinat un document de „compromis” privind scrutinul pentru legislativul local, a eșuat din lipsă de cvorum. Imediat după aceasta, Nicolai Ormanji a anunțat că își depune mandatul de președinte interimar al APG.
Totodată, vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu a declarat că funcția de bașcan ar trebui declarată vacantă, iar autoritățile să stabilească data unor noi alegeri. Potrivit lui, decizia Curții de Apel Chișinău de a menține în vigoare sentința primei instanțe în privința Evgheniei Guțul o privează pe aceasta de posibilitatea de a-și exercita atribuțiile de bașcană a Găgăuziei.
Dosarul alegerilor din Găgăuzia, la Curtea Constituțională
Mandatul APG a expirat în noiembrie 2025, însă alegerile planificate pentru primăvara și vara anului 2026 au fost anulate succesiv de instanță. Conform unei analize ADEPT, această criză instituțională a trecut prin trei etape distincte. Totul a început cu dizolvarea ilegală a organului electoral local de către APG, decizie anulată ulterior de Curtea Supremă de Justiție. Ulterior, neînțelegerile privind denumirea și componența acestei structuri au blocat din nou scrutinul.
În faza curentă Ministerul Justiției a contestat Curtea Constituțională dreptul APG de a aproba membrii comisiei electorale și de a se implica în numirea șefilor locali din structurile de forță, precum MAI sau SIS, invocând că într-un stat unitar nu poate exista o dublă subordonare. Într-un stat unitar, aceste instituții nu pot funcționa cu subordonare dublă, susține Ministerul Justiției.
CITIȚI ȘI:
