R. Moldova, restanțieră la protecția mediului: „Are nevoie de cel puțin un deceniu pentru a recupera decalajul”
Republica Moldova este cu 20–30 de ani în urmă la capitolul protecția mediului și are nevoie de cel puțin un deceniu pentru a recupera decalajul, susțin experții. Potrivit acestora, chiar dacă țara noastră își aliniază legislația de mediu la standardele Uniunii Europene, există sectoare care necesită investiții masive, precum gestionarea deșeurilor și epurarea apelor.
Republica Moldova a făcut progrese parțiale în armonizarea legislației de mediu cu acquis-ul comunitar, însă etapa critică rămâne implementarea efectivă a noilor reglementări, a declarat experta în mediu și fosta ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu, în emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Potrivit acesteia, procesul de aliniere la standardele europene necesită investiții majore în infrastructura de mediu, inclusiv în stații de epurare, sisteme de tratare a apelor uzate și infrastructura de gestionare a deșeurilor, domenii în care Republica Moldova înregistrează întârzieri semnificative.
Cantaragiu a dat exemplul experienței României, unde neîndeplinirea unor angajamente de mediu a dus la sancțiuni financiare din partea Uniunii Europene, subliniind importanța respectării termenelor de conformare.
În opinia sa, obiectivul asumării integrale a obligațiilor de mediu până în 2030 este dificil de atins în condițiile actuale, fiind necesare perioade de tranziție mai lungi și o abordare etapizată a implementării reformelor.
„Astăzi suntem în 2026 și, deși avem bani pentru implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor, din 2019 au trecut deja aproape șapte ani. Avem o sută de milioane de euro disponibile și încă nu am reușit să implementăm efectiv proiectele – nu s-a săpat nici măcar o groapă. Toate aceste procese sunt lente. Trebuie să înțelegem că ele necesită timp și că avem nevoie de suficientă răbdare și perseverență pentru a le realiza”, a declarat experta.
Republica Moldova rămâne semnificativ în urma standardelor europene în domeniul protecției mediului, iar recuperarea decalajului va necesita eforturi susținute și investiții majore, punctează expertul de mediu Vladimir Garaba.
„Trebuie să avem grijă ca solul să fie utilizat rațional și să nu fie poluat. În ceea ce privește calitatea apei în localitățile rurale, problema este cunoscută aproape de fiecare elev. În circa 90% dintre localități nu există stații de epurare. Sunt doar două-trei astfel de stații. De asemenea, în aproximativ 90% dintre localități lipsesc rețelele de canalizare, ceea ce generează probleme serioase”, a specificat Vladimir Garaba.
Președinta Academiei „AI – Viziune, Democrație și Integrare Europeană”, Ina Coșeru, a declarat că sectorul mediului a fost neglijat ani la, în pofida obligațiilor asumate în procesul de integrare europeană. Deși există resurse financiare și proiecte planificate, implementarea acestora întârzie din cauza lipsei de prioritizare la nivel politic.
Potrivit expertei, integrarea europeană presupune alinierea întregii legislații naționale la standardele Uniunii Europene, inclusiv în domeniul mediului, unde Republica Moldova înregistrează restanțe semnificative. În opinia sa, sectorul mediului a fost marginalizat inclusiv pe fondul altor crize, precum cea energetică, care au dominat agenda publică în ultimii ani.
„Dacă ne întrebăm de ce, de când suntem țară candidată și avem negocierile deschise, ne mișcăm atât de lent pe partea de mediu, trebuie să privim contextul. Dacă vorbim despre apă, v-am explicat că în 2021 a început criza energetică pe continentul european, iar Republica Moldova era una dintre cele mai vulnerabile țări, dacă nu chiar cea mai vulnerabilă, întrucât depindea exclusiv de gazul furnizat de Gazprom. A trebuit să ne reorientăm, să compensăm creșterea prețurilor la resursele energetice și să construim această reziliență și independență energetică”, a precizat experta.
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat anterior la Radio Moldova că țara noastră ar putea solicita perioade de tranziție pentru anumite domenii după aderarea la Uniunea Europeană, în special acolo unde implementarea standardelor comunitare presupune investiții majore, precum infrastructura, agricultura sau protecția mediului.
Ziua mondială a mediului, marcată anual la 5 iunie, constituie cea mai importantă inițiativă globală dedicată protecției naturii. Poluarea aerului, defrișările ilegale sau depozitarea arbitrară a deșeurilor devin provocări constante care trebuie discutate permanent în societate.
Republica Moldova se numără printre țările europene vulnerabile la efectele schimbărilor climatice, din cauza poziției geografice și a frecvenței crescute a fenomenelor meteorologice extreme. Perioadele prelungite de secetă și fenomenele meteorologice extreme pot influența negativ calitatea și disponibilitatea resurselor de apă, securitatea alimentară și condițiile generale de trai ale populației.
CITIȚI ȘI:
