Expert: Reforma justiției și combaterea corupției vor decide ritmul negocierilor de aderare la UE
Deschiderea oficială a primului cluster de negocieri cu Uniunea Europeană (UE), plasează Republica Moldova în fața celui mai important test. Reforma justiției, combaterea corupției și capacitatea instituțiilor de a administra transparent fondurile publice vor fi criteriile care vor determina viteza cu care Chișinăul va avansa spre aderare, susține expertul WatchDog, Andrei Curăraru.
Potrivit acestuia, deși Republica Moldova a făcut progrese importante în ultimii ani, succesul negocierilor va depinde de capacitatea autorităților de a transforma reformele. Expertul atrage atenția că finalizarea procesului de vetting reprezintă una dintre cele mai importante condiții pentru consolidarea statului de drept, însă anumite evoluții recente ridică semne de întrebare privind consistența reformei.
Reforma justiției: progres sau semnal de alarmă
„Depinde de perspectiva pe care și-o propune Republica Moldova și de modalitatea de evaluare a acestor criterii. Ori pe hârtie noi putem să terminăm vettingul cu siguranță în perioada următoare, dar mai există și inițiativa de full vetting, adică vettingul tuturor judecătorilor din sistemul de justiție al Republicii Moldova. (...) Acum avem un flăguleț roșu legat de decizia CSP-ului de a anula a doua decizie în legătură cu un procuror care ar fi picat vettingul. Să vedem cum se rezolvă aceste probleme”, a declarat Andrei Curăraru în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Dosarele de corupție - urmărite de Bruxelles
Pe lângă reforma instituțională, eficiența sistemului judiciar va fi evaluată și prin capacitatea sa de a soluționa rapid dosarele aflate pe rol - una dintre vulnerabilitățile majore ale sistemului.
„În ceea ce privește fluidizarea, într-adevăr, este o problemă mare. În mediu, depășește 450 de zile un dosar penal în instanțele noastre, asta este destul de mult și la nivel european. Trebuie să facem așa ca această povară mare care este pe judecători să fie relaxată. Mai mulți judecători înseamnă mai repede soluționarea acestor dosare, dar și o capacitate mai mare de a face față acelor dosare mari, fiindcă, în special în domeniul luptei cu corupția, se vor lua ca și indicatori și dosarele de corupție mare, dosarele de corupție sistemică, care sunt pe rol acum în R. Moldova”, a explicat Andrei Curăraru.
În același timp, expertul consideră că investigațiile și acțiunile instituțiilor anticorupție reprezintă un test al capacității statului de a combate fenomenul corupției.
„Asta se vede și în cadrul diferitor arestări și percheziții pe care le face CNA constant, inclusiv la realizarea proiectelor europene. Ele vor conta pentru a elucida dacă ne descurcăm cu acest flagel din interiorul sistemului nostru de administrație publică și nu numai”, a precizat Andrei Curăraru.
Fondurile europene, test de credibilitate
Un alt criteriu îl reprezintă gestionarea transparentă a resurselor financiare, în special a fondurilor europene, deoarece „avem câteva cazuri care implică primari, funcționari de rang înalt”.
„Asta tot este un criteriu care arată că Republica Moldova, pe de o parte, are capacitatea să le descopere, pe de altă parte, trebuie să aibă capacitatea să le ducă la bun sfârșit. (...) Aici cred că este legătura dintre controlul finanțelor publice și justiție, în acest sens, ambele fiind privite la fel de importante, iar capacitatea de a asigura acest lucru va fi unul dintre criteriile UE”, a mai declarat expertul.
*Integrarea graduală, beneficii înainte de aderarea deplină
În contextul discuțiilor privind noua abordare europeană a extinderii, Curăraru consideră că mecanismul integrării etapizate ar putea aduce beneficii cetățenilor și ar face mai vizibile efectele apropierii de Uniunea Europeană.
„Pentru R. Moldova este o inițiativă absolut necesară, inclusiv din cauza faptului că în știința integrării europene se spune că graficul bunăstării și a tot ce înseamnă satisfacție de integrare europeană. Dacă am avea acest mecanism de integrare graduală, el ar diminua nemulțumirile și ar crește satisfacția, inclusiv la nivelul cetățeanului simplu. Ori pe noi ne interesează nu atât un drept de veto la nivel european, dar ne interesează mai degrabă capacitatea de a exporta nelimitat pe piața unică europeană, finanțările care pot veni din Europa, posibilitatea de a te stabili pe teritoriul Uniunii Europene și de a lucra în UE”, a menționat Curăraru.
2030 – un obiectiv ambițios, dar realizabil
În opinia expertului, Republica Moldova are șansa de a avansa rapid în negocierile de aderare, iar obiectivul anunțat de autorități rămâne realizabil, cu condiția continuării reformelor: „Important este să nu facem greșelile pe care le-a făcut Georgia sau Turcia”, avertizează acesta.
„Putem să vorbim despre un optimism moderat, pentru că, însăși, obiectivul de 2030, cum spuneau și reprezentanții Comisiei Europene, este unul prea optimist, poate, dar realist, dacă ne facem tema de acasă”, a concluzionat Andrei Curăraru.
Deschiderea oficială, la 15 iunie, a primului cluster - „valori fundamentale” marchează prima etapă a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE.
Pachetul acoperă cinci domenii esențiale: reforma sistemului judiciar, combaterea corupției, funcționarea instituțiilor democratice, inclusiv integritatea alegerilor, drepturile omului și transparența finanțelor publice. Aceste domenii nu sunt aleatoriu grupate. Ele formează coloana vertebrală a oricărui stat de drept și condiționează progresul în toate celelalte capitole de negociere.
Metodologia de extindere adoptată de UE după 2019, și aplicată explicit în cazul Republicii Moldova și Ucrainei, conferă acestui cluster un statut singular. El rămâne deschis pe toată durata negocierilor și se închide ultimul, indiferent de progresele înregistrate în domeniile tehnice. Este, în termeni practici, un test continuu al credibilității reformelor.
