Dosarul expulzării profesorilor turci, remis Procuraturii municipiului Chișinău: Vinovăția fostului director SIS, menținută
Dosarul fostului director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, a fost retrimis Procuraturii municipiului Chișinău pentru reluarea urmăririi penale și identificarea altor persoane implicate în transferul extralegal, din septembrie 2018, a cinci profesori de la Liceul „Orizont” către Turcia.
Prin decizia din 15 iunie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis parțial demersul procurorului, depus pe 22 aprilie, și a dispus restituirea cauzei pentru reluarea urmăririi penale.
Procurorul a cerut amânarea examinării cauzei privind acuzația de abuz de serviciu adusă lui Vasile Botnari și restituirea dosarului pentru reluarea urmăririi penale față de persoanele scoase anterior de sub urmărire și pentru identificarea altor participanți la operațiune.
Instanța a precizat că această măsură nu pune sub semnul întrebării vinovăția deja stabilită a fostului șef al SIS, a cărui condamnare a rămas definitivă. Totodată, pentru a respecta principiul securității juridice și protecția împotriva dublei urmăriri penale, judecătorii au decis restituirea dosarului fără rechizitoriu.
Condamnarea lui Vasile Botnari
Judecătoria Chișinău l-a condamnat pe Vasile Botnari, prin decizia din 15 iulie 2020, la plata unei amenzi de 88.000 de lei, aplicându-i-se și interdicția de a ocupa funcții publice timp de cinci ani.
La 19 noiembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a dispus rejudecarea cauzei după ce soția unuia dintre reclamanți, Galina Tüfekçi, a fost recunoscută ca parte vătămată în proces. Iar la 23 februarie 2026, Curtea de Apel Centru a admis recursul Galinei Tüfekçi, a casat parțial sentința din 2020 în latura penală și a dispus rejudecarea cauzei în prima instanță în ceea ce privește individualizarea pedepsei și latura civilă.
„Familia Tüfekçi cere de ani de zile ca cei vinovați de transferul extralegal să răspundă, iar reluarea urmăririi penale poate apropia acest obiectiv. Decizia instanței deschide o cale pentru ca ancheta să avanseze față de persoanele scoase anterior de sub urmărire și față de alți posibili participanți. Ne așteptăm ca urmărirea penală să producă rezultate concrete în interiorul termenului de prescripție, pentru ca toți cei responsabili, inclusiv factorii de decizie de rang înalt, să răspundă pe măsura gravității încălcărilor constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a declarat avocatul Vadim Vieru, reprezentant al părții vătămate în acest dosar.
Dosarul profesorilor de la „Orizont” la CtEDO
În cauza Özdil și alții contra Republicii Moldova, devenită definitivă la 11 septembrie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat încălcarea articolului 5 din Convenție, privind dreptul la libertate și siguranță, și a articolului 8, privind dreptul la respectarea vieții private și de familie.
Curtea de la Strasbourg a reținut că privarea de libertate a reclamanților, la 6 septembrie 2018, nu a fost nici legală, nici necesară. Operațiunea a fost organizată astfel încât cei cinci profesori să fie luați prin surprindere și să nu aibă posibilitatea de a se apăra.
Totodată, predarea lor către autoritățile turce a ocolit garanțiile prevăzute de legislația națională și internațională. CtEDO a mai constatat că instanțele naționale au refuzat să examineze acțiunile reclamanților împotriva deciziilor de respingere a cererilor de azil și de declarare a acestora drept persoane indezirabile.
Curtea a dispus în acest dosar acordarea fiecărui reclamant a câte 25.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral.
Într-o comunicare adresată Comitetului de Miniștri la 26 ianuarie 2026, Asociația Promo-LEX, care reprezintă interesele familiei Tüfekçi, și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au atras atenția asupra duratei investigației și a faptului că, până acum, nu au fost formulate învinuiri, semnalând și riscul expirării termenului de prescripție.
La reuniunea din martie 2026, Comitetul a adoptat o nouă decizie în acest dosar și a solicitat autorităților moldovenești să finalizeze fără întârzieri suplimentare procedurile penale împotriva fostului director SIS și să comunice rezultatele obținute.
Totodată, a cerut accelerarea anchetei privind oficialii de rang înalt, adoptarea regulamentului subcomisiei parlamentare de control asupra SIS și continuarea demersurilor diplomatice privind situația lui Yasin Özdil, care rămâne deținut în Turcia.
Comitetul a solicitat, încă o dată, transmiterea unui mesaj clar, la cel mai înalt nivel politic, privind inacceptabilitatea detențiilor arbitrare și a transferurilor extralegale.
Termenul-limită pentru prezentarea informațiilor actualizate este 12 septembrie 2026.
Profesorii turci, expulzați ilegal în 2018, locuiau de mai mulți ani în Republica Moldova, aveau familii și copii, iar împotriva lor nu existau condamnări penale pe teritoriul țării.
Autoritățile de la Chișinău au invocat presupuse legături cu mișcarea Gulen, considerată periculoasă de Ankara, însă operațiunea a fost realizată fără respectarea procedurilor legale de extrădare, fără control judecătoresc și fără posibilitatea apărării. Ulterior, în Turcia, profesorii au fost condamnați la închisoare.
În primăvara anului 2026, patru dintre profesorii turci extrădați ilegal din Republica Moldova în 2018 au fost eliberați din închisorile turcești.
Riza Doğan, Mehmet Tüfekçi și Müjdat Çelebi au obținut statut de refugiat la 27 decembrie 2023, iar Sedat Hasan Karacaoğlu a primit drept de ședere permanentă la 9 aprilie 2025. Toți pot traversa frontiera Republicii Moldova fără restricții.
Totodată, situația lui Yasin Özdil rămâne nerezolvată. Potrivit autorităților, transferul executării pedepsei sale poate fi inițiat doar la cererea sa sau a rudelor sale și necesită acordul ambelor state. De asemenea, o formă de protecție nu îi poate fi acordată în lipsă, deoarece cererea de azil trebuie depusă pe teritoriul Republicii Moldova sau la frontieră.
CITIȚI ȘI:
