Mesaj comun al academicienilor de pe ambele maluri ale Prutului: „Unirea face puterea”
Consiliul Academic Român, reunit la Chișinău, a transmis un mesaj președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintelui României, Nicușor Dan, prin care pledează pentru consolidarea relațiilor dintre cele două state și pentru identificarea unor soluții de apropiere între malurile Prutului.
Președintele Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), academicianul Ion Tighineanu, a menționat în platoul emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova1 că reuniunea de la Chișinău a reprezentat prima întâlnire a Consiliului Academic Român după constituirea acestuia, la 26 martie 2026. Structura reunește Academia Română, Academia de Științe a Moldovei și patru academii de ramură din România, din domeniile medical, juridic, tehnic și, respectiv, agricol și silvic.
„Lucrăm de mai mulți ani pentru a crea un spațiu științific, cultural și spiritual comun, iar acum ne propunem să intensificăm aceste eforturi”, a declarat Tighineanu.
Președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, a explicat că demersul vine într-un an simbolic, când se împlinesc 160 de ani de la înființarea Academiei Române, instituție care, încă de la început, a inclus reprezentanți ai tuturor provinciilor istorice românești.
„Am vrea să-i ajutăm pe liderii politici ai celor două state românești, în care limba oficială este limba română, să înțeleagă că ar fi foarte bine să fim împreună. Unirea face puterea”, a afirmat președintele Academiei Române.
Mesajul adoptat de Consiliul Academic Român și transmis celor doi președinți, ai României și Republicii Moldova, reafirmă sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Evoluțiile geopolitice actuale impun examinarea calmă, riguroasă și responsabilă a tuturor soluțiilor democratice, constituționale și europene privind viitorul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
„Reîntregirea poporului român reprezintă o opțiune legitimă”, întemeiată pe unitatea de limbă, cultură și istorie, transmit academicienii.
Apelul către cei doi șefi de stat precizează că o eventuală reîntregire nu poate fi rezultatul unei presiuni politice de moment, ci al unei voințe democratice asumate de cetățenii celor două țări, cu respectarea normelor constituționale, a principiilor europene și a dreptului internațional. Totodată, se menționează că perspectiva reîntregirii nu contravine obiectivului aderării Republicii Moldova la UE.
Întrebați dacă oportunitatea unei eventuale reunificări a fost mai mare în perioada 1990-1991, cei doi academicieni au apreciat că evenimentele s-au desfășurat atunci într-un ritm foarte rapid, iar contextul regional era unul complex, marcat inclusiv de problema transnistreană.
„Probabil că nu a fost prins momentul. Dar nimic nu este pierdut. Se poate lucra inteligent pentru a găsi soluțiile cele mai bune, cu respectarea voinței majorității și a contextului internațional”, a declarat Ioan-Aurel Pop.
În cadrul aceleiași intervenții, Ion Tighineanu, a reiterat susținerea Consiliului Academic Român pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, menționând că aceasta reprezintă o prioritate asumată și este reflectată inclusiv în mesajul adoptat la Chișinău.
Discuția a abordat și cea de-a patra ediție a Școlii de Vară „Calea spre descoperiri științifice”, desfășurată în perioada 22-26 iunie. Programul include participarea unor cercetători de renume internațional, printre care și biologul britanic Richard Roberts, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină.
Următoarea reuniune a Consiliului Academic Român este programată pentru 1 iulie, la București. Potrivit lui Ioan-Aurel Pop, academicienii speră ca până atunci să poată iniția discuții directe cu liderii celor două state pentru a continua proiectele comune și dialogul privind viitorul relațiilor dintre Republica Moldova și România.
CITIȚI ȘI:
