Rămășițele rețelei lui Șor pot influența alegerile din Găgăuzia, avertizează experții
Spațiul informațional din Găgăuzia s-a format, în ultimii 30 de ani, sub influența Rusiei, iar condamnatul fugar Ilan Șor a fost doar unul dintre instrumentele prin care această influență a fost exercitată. Declarația a fost făcută de expertul comunității WatchDog.MD, Ștefan Bejan, în cadrul unei mese rotunde.
Potrivit expertului, mediul informațional creat de-a lungul deceniilor continuă să modeleze percepțiile publice în regiune și ar putea influența rezultatele viitoarelor alegeri din Găgăuzia.
„Desigur, ne referim și la ceea ce a mai rămas din rețeaua lui Șor, care încă are o influență considerabilă. Dacă vor avea loc alegeri pentru Adunarea Populară, este foarte probabil ca persoanele care au lucrat pentru Șor să obțină un număr mare de mandate. Va fi foarte important ce mesaje vor transmite candidații în aceste alegeri”, a subliniat Ștefan Bejan, citat de Radio Moldova Comrat.
Experții și jurnaliștii participanți la discuție au fost de acord că spațiul mediatic influențează percepția publică, motiv pentru care presa trebuie să dezvolte strategii cât mai eficiente pentru combaterea și demontarea dezinformării.
Jurnalista Natalia Zaharescu a subliniat că dezinformarea se bazează pe emoții, iar atunci când există doar emoții, fără fapte, aceasta se răspândește foarte rapid.
„Însă, atunci când am arătat din interior cum funcționează tot acest mecanism, cum sunt inventate aceste narațiuni, cum sunt determinați oamenii să iasă în stradă și să distribuie pliante cu mesaje de dezinformare, cum sunt convinși că, dacă vom adera la Uniunea Europeană, băieții vor fi obligați să-și schimbe sexul și că ni se vor lua toate pământurile, cred că oamenii au înțeles mai bine cum funcționează, de fapt, dezinformarea”, a specificat jurnalista.
Directoarea portalului regional de știri TUK.md din Taraclia, Angelina Gaidarji, a evidențiat cazul unui candidat care participă la toate scrutinele pentru funcția de primar. Dacă în 2023 a obținut doar 35 de voturi, anul acesta, în cadrul alegerilor noi, a acumulat aproximativ 470 de voturi, deși în ultimii câțiva ani nu a desfășurat nicio activitate notabilă.
„Campania sa electorală a fost construită pe exploatarea temerilor oamenilor. El le spunea alegătorilor că, dacă vor vota pentru un anumit candidat, vor veni românii, că se va produce unirea cu România și a legat aceste afirmații de reforma administrativ-teritorială”, a declarat Angelina Gaidarji.
Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, a afirmat că agenții de influență ai Rusiei și-au reluat campaniile de dezinformare, astfel că tot mai multe teme sociale devin ținta manipulărilor și a narațiunilor false.
„Atunci când vorbim despre dezinformare, ne referim, în primul rând, la narațiunile promovate de Kremlin și răspândite în Republica Moldova”, a precizat directorul API.
Petru Macovei a evidențiat rolul jurnaliștilor în demontarea neadevărurilor, inclusiv a narațiunilor false privind integrarea europeană și situația din jurul alegerilor din Găgăuzia.
„Toate aceste fenomene și subiecte încercăm să le explicăm cu implicarea directă a jurnaliștilor din Republica Moldova”, a subliniat Petru Macovei.
Menționăm că criza electorală din Găgăuzia a izbucnit după ce autoritățile locale au refuzat să aplice prevederile noului Cod electoral al Republicii Moldova, care ar fi permis organizarea scrutinului. Deși mandatul legislativului local a expirat în noiembrie 2025, alegerile nu au putut fi organizate la timp. Ambele date stabilite pentru vot – 22 martie și 21 iunie 2026 – au fost anulate succesiv de instanțele de judecată, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.
După eșuarea ședinței din 2 iunie, în cadrul căreia urma să fie supus votului un mecanism de compromis pentru desfășurarea scrutinului, Nicolai Ormanji și-a anunțat demisia din funcția de președinte interimar. El a declarat că a făcut tot posibilul pentru organizarea alegerilor și a susținut adoptarea unui document de compromis, elaborat în conformitate cu recomandările autorităților de la Chișinău și ale Comisiei Electorale Centrale.
Curtea Constituțională urmează să examineze pe 7 iulie sesizarea Ministerului Justiției privind verificarea constituționalității mai multor prevederi din legislația Găgăuziei referitoare la organizarea alegerilor. În special, judecătorii urmează să stabilească dacă Adunarea Populară are competența de a aproba componența autorității electorale centrale din Comrat. Potrivit experților, decizia instanței constituționale ar putea duce la modificarea mecanismului de organizare a alegerilor în Găgăuzia.
CITIȚI ȘI:
