Schimbarea Guvernului este momentul oportun pentru a recalibra actul de guvernare, constată experții
Demisia premierului Alexandru Munteanu este calificată mai degrabă drept un moment oportun pentru o schimbare de strategie politică, decât o criză instituțională. Experții avertizează că noul Executiv, care urmează să fie desemnat, va avea misiunea dificilă de a impulsiona economia, de a armoniza rigoarea fiscală cu protecția socială a cetățenilor și de a accelera reformele asumate în parcursul european al Republicii Moldova.
Demisia Guvernului nu afectează funcționarea instituțiilor statului
Expertul în științe politice Laurențiu Pleșca consideră că schimbarea Executivului nu afectează funcționarea instituțiilor statului, însă modul în care este comunicată această tranziție va influența încrederea alegătorilor. Până se instalează următorul guvern, „cetățenii au dreptul la explicații clare, iar autoritățile au datoria să le ofere”.
„Republica Moldova trece printr-un moment de tranziție guvernamentală, dar nu cred că este o criză de sistem. (...) R. Moldova în momentul de față are angajamente foarte importante, deci parcursul european, reforme instituționale reale, nu doar anunțate, iar energia publică ar trebui direcționată spre a cere rezultate concrete”, a declarat Laurențiu Pleșca în cadrul unei ediții speciale de la Moldova 1.
Potrivit expertului, zvonurile privind plecarea Guvernului circulau de mai multe luni, ceea ce arată presiunile și vulnerabilitățile fostului Cabinet.
„Pe partea de comunicare, am observat că Guvernul și premierul Munteanu nu neapărat aveau o postură de comunicare proactivă în mai multe situații și crize care s-au întâmplat. În momentul de față, faptul că se va schimba garnitura guvernamentală și cel mai probabil că se va merge pe un guvern politic (...) este nevoie de o asumare politică, mai ales în această perioadă foarte complicată din punct de vedere al reformelor”, a explicat Pleșca.
Laurențiu Pleșca: Noul Guvern va accelera reformele și va stimula economia
În același timp, expertul consideră că principalele divergențe au apărut în jurul reformelor fiscale și al politicilor bugetare promovate de premierul Munteanu.
„Disensiunea principală nu este neapărat o relație interpersonală, ci mai degrabă o relație profesională, adică diferențe față de modul de abordare și, de fapt, necesitatea implementării reformei cu o mai puțină împovărare față de cetățenii Republicii Moldovei. Pentru că, inclusiv, premierul Munteanu a venit ca economist, ca o persoană care trebuia să aducă noi investiții în vistieria bugetului statului, tocmai pentru ca povara pentru cetățeni să fie mai mică. Nu am observat (...) ca domnul Munteanu să fi fost un premier super performant, să fi adus investiții străine directe și să fi ajutat, de fapt, la reducerea, inclusiv, a deficitului bugetar”, a remarcat Pleșca.
Următorul Executiv va fi evaluat după capacitatea de a accelera reformele, de a stimula economia și de a menține credibil parcursul european al Republicii Moldova. „Este momentul oportun pentru a găsi o soluție politică mai performantă în această perioadă”, a declarat Laurențiu Pleșca, care relevă că decizia „a lăsat loc de ambiguități de care profită inclusiv opoziția parlamentară și cea extraparlamentară”.
Reformele pot fi contestate, dar nu mai pot fi amânate
În cadrul aceleiași ediții, jurnalistul Valeriu Vasilică a comunicat că remanierea vine într-un moment oportun și trebuie să fie urmată de măsuri care să răspundă nemulțumirilor acumulate în societate.
„În societate și în clasa politică, după mine, de mult se coc anumite insatisfacții de diferit gen. Eu aș scoate o insatisfacție legată de ritmul insuficient de creștere economică (...) Este necesară o creștere mult mai mare, dublă, triplă, înțeleg că este aproape imposibil, dar, dacă nu se face imposibilul, riscăm mult integrarea europeană”, a declarat Valeriu Vasilică.
Acesta avertizează că performanțele economice vor influența direct susținerea publică pentru actuala guvernare și pentru proiectul european.
„Dacă alegătorul, timp de un an - maximum un an și jumătate, nu vede niște schimbări ale nivelului de trai, s-ar putea reorienta fie împotriva guvernării PAS, care este, cu părere de rău, unicul furnizor de integrare europeană, fie chiar împotriva orientării europene. Pentru că s-ar putea conduce de niște mesaje populiste firești acum în mai multe state ale Uniunii Europene, în special cele din Europa de Est, de Sud-Est. Deci, e nevoie de schimbări radicale și pentru a obține o anumită creștere sensibilă a nivelului de trai prin creșterea economică”, sugerează Vasilică.
În opinia jurnalistului, tentativele de reformă ale Guvernului Munteanu au generat controverse.
„Niște tentative acest guvern a făcut. Am și eu aceleași rezerve pe care le are toată lumea cu referire la proiectele de reformă fiscală și de salarizare. Dar, după mine, există și un semn bun pentru că cel puțin cineva se gândește la necesitatea acestor creșteri și cineva lansează anumite proiecte. Uite, s-a dovedit că formula proiectelor, pe de o parte, nu este pe placul tuturor. Dar eu nu știu dacă reformele se fac pe placul tuturor sau pe placul cuiva. Reformele se fac la începutul fiecărei guvernări, pentru că mai târziu e pericol și pentru acea guvernare, pericol electoral, și pentru că reformele eșuează”, a conchis Valeriu Vasilică.
În dimineața zilei de 3 iulie, după opt luni la conducerea Guvernului, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de premier al Republicii Moldova prin intermediul paginii sale de Facebook. Munteanu a declarat că a acceptat mandatul, în toamna anului trecut, cu responsabilitate și convingerea că poate contribui la schimbarea lucrurilor, însă a decis să plece după ce a constatat că nu își mai poate exercita funcția „în acord cu principiile și convingerile” sale.
Ulterior, președinta Maia Sandu a declarat în cadrul unei conferințe de presă că a luat act de demisia premierului Alexandru Munteanu și va iniția, săptămâna viitoare, consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.
Șefa staului i-a mulțumit lui Alexandru Munteanu pentru că și-a asumat răspunderea conducerii Guvernului într-o perioadă complexă. Totuși, aștepta „mai multă implicare în decizii complicate, mai multă prezență pentru a asculta oamenii și pentru a le explica ce fel de reforme trebuie să facem și de ce trebuie să le facem”.
Maia Sandu a negat afirmațiile potrivit cărora nu ar fi fost lăsat să lupte împotriva abuzurilor. Singura nemulțumire semnalată ar fi fost „relația interpersonală cu unul dintre membrii Guvernului”, a menționat șefa statului, precizând că ar fi vorba despre ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
CITIȚI ȘI:
