ÎN CONTEXT | Alexandru Tănase: Resetarea Executivului, testul decisiv înaintea celor trei ani electorali
Resetarea guvernamentală de la Chișinău reprezintă o oportunitate pentru actualul partid de guvernare de a recupera timpul pierdut în implementarea reformelor, înainte de cei trei ani electorali. Demisia premierului Alexandru Munteanu nu este, în sine, expresia unei crize politice sau instituționale, constată fostul deputat, ministru al Justiției și ex-președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
„Eu nu aș fi atât de categoric încât să afirm că ne confruntăm cu o criză politică. Până la urmă lucrurile sunt aparent destul de clare. Demisia Guvernului Munteanu nu a fost consecința unei crize de guvernare”, a declarat fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase, fost deputat și ministru al Justiției în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Totodată, acesta consideră că explicațiile oferite până acum de fostul premier nu sunt suficiente pentru a clarifica adevăratele motive ale deciziei.
„Nu cred că ne confruntăm cu o criză. Este o situație care trebuie calificată. Ce s-a întâmplat în realitate și care este adevăratul motiv al acestei demisii. Recursul la principii și valori care au devenit la un moment dat incompatibile nu sună deloc convingător. (...) Niciodată nu a anunțat și nu a făcut public vreun punct de vedere care să sugereze măcar o anumită viziune asupra guvernării. Așa că foarte curând, cel mai probabil, președintele Republicii Moldova, doamna Sandu, va nominaliza un nou candidat pentru formarea Guvernului și vom reveni la normalitate”, a explicat Alexandru Tănase.
Un premier are obligația să ofere explicații
Fostul ministru al Justiției apreciază că invocarea unor formulări generale despre „principii” și „convingeri” nu răspunde interesului public și nu oferă clarificările pe care cetățenii le așteaptă.
„O figură de importanță politică majoră cum ar fi primul-ministru, atunci când demisionează din funcție, este obligat, are obligația morală în fața societății și o obligație politică, să explice exact care sunt argumentele și care au fost motivele demisiei sale. (...) Cu atât mai mult am observat și o anumită răceală din partea doamnei președinte Sandu și a domnului președinte Igor Grosu în raport cu domnul Munteanu, care, în funcție, aici sugerează că de fapt motivele care au condus la această demisie nu neapărat sunt legate cu formulările și explicațiile care au fost oferite”, a remarcat fostul președinte al Curții Constituționale.
Un an de reforme ratate
În opinia fostului ministru, Republica Moldova a pierdut un interval favorabil pentru implementarea unor transformări importante, iar apropierea unui nou ciclu electoral va face aceste reforme mai dificil de realizat.
„A fost un an al stagnării” în care nu s-au produs „reforme”. „O chestie este absolut evidentă. Acest an care a fost tratat reprezintă în sine o ratare strategică deoarece este anul când puteau fi lansate o serie de reforme. De acum încolo va fi foarte complicat. Noi intrăm într-un ciclu electoral continuu de 3 ani: alegeri locale, prezidențiale, după care vin parlamentarele. (...) Și în sensul ăsta, cred eu că nemulțumirea doamnei Sandu legată de modul cum a gestionat acest mandat premierul Munteanu este legată de așteptările pe care le-a avut. Toată lumea a avut așteptări foarte mari de la acest guvern”, a mai declarat Tănase.
Premierul are nevoie de sprijin politic
În perspectiva desemnării unui nou șef al Executivului, Tănase consideră că actualul context favorizează numirea unei persoane care să beneficieze de o susținere politică solidă din partea majorității parlamentare.
„Din punct de vedere al provocărilor cărora urmează să le facă față acest guvern, un premier puternic, care ar avea un sprijin plenar din partea grupului parlamentar al PAS și a președintei Maia Sandu, ar fi soluția cea mai potrivită. Dar dacă ar fi să analizăm cu atenție tradiția, cum s-a acționat în cadența trecută, dar și în alte desemnări de candidați pentru formarea guvernului PAS, ca regulă, preferă să aibă un premier care nu este neapărat lipit foarte puternic de partid”, a afirmat Tănase, care a avertizat că „orice acțiune a premierului o plătește Parlamentul în alegerile parlamentare”.
În același timp, fostul deputat pledează pentru o abordare graduală a reformelor.
„Se acționează cu multă prudență și inteligență. Cred că trebuie să identificăm una, două reforme. Nu ne vom putea duce până la cadența actualei puteri, dar să le facem să fie durabile și fundamentale. În paralel, sigur, continuăm parcursul nostru euro-european”, a conchis Alexandru Tănase.
Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia vineri, 3 iulie, printr-un mesaj pe rețelele sociale, invocând imposibilitatea de a-și mai exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. „E o istorie mai complicată”, a comentat pentru presă premierul demisionar.
Potrivit Constituției, demisia premierului atrage automat demisia întregului Guvern, care rămâne în funcție cu atribuții limitate până la învestirea unui nou Executiv. Președinta Maia Sandu a anunțat consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat, iar Igor Grosu a declarat că nu anticipează „mari schimbări în garnitura guvernamentală”.
Mai multe partide din opoziție, inclusiv Partidul Socialiștilor și Mișcarea Alernativa Națională, au anunțat public că nu vor participa la consultările de la Președinție.
Ulterior, liderul PAS, Igor Grosu, președinte al Parlamentului, a anunațat că viitoarea garnitură guvernamentală nu va suferi schimbări radicale, iar cea mai mare parte a actualilor miniștri se vor regăsi și în noul Guvern.
CITIȚI ȘI:
