„Panica este inutilă”: Scăderea nivelului apei în Nistru, un fenomen sezonier care se repetă în fiecare vară, spun ecologiștii
Scăderea nivelului apei în fluviul Nistru este un fenomen sezonier, devenind deja o tendință ca Republica Moldova să se confrunte vara cu asemenea criză hidrologică. Totuși, experții de mediu nu văd un motiv de panică, iar o fostă ministră recomandă ca subiectul să fie abordat strict la nivel instituțional, fără a se lansa avertismente alarmiste care să sperie populația capitalei.
Avertismentul potrivit căruia municipiul Chișinău ar putea rămâne fără apă potabilă a fost lansat de ministrul în exercițiu al Mediului, Gheorghe Hajder, pe data de 17 iulie.
Potrivit oficialului, autoritățile de la Kiev au informat Guvernul despre o diminuare critică a volumului de apă din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk pe parcursul verii, fapt ce ar putea perturba alimentarea Chișinăului.
Hajder a solicitat Primăriei Chișinău să verifice toate sondele din gestiune pentru a fi pregătită de o eventuală criză. În replică, primarul capitalei, Ion Ceban, a declarat că nu există niciun pericol real și că autoritățile centrale inventează o problemă artificială.
„Nu poți amenința un milion de oameni din Chișinău că vor rămâne fără apă”
Scăderea nivelului apei din Nistru este un fenomen sezonier și nu este cazul să fie creată panică, susțin experții de mediu.
„Această tendință se observă de câțiva ani din cauza lipsei precipitațiilor în munții Carpați, precum și din cauza războiului din Ucraina, unde sectorul energetic a avut enorm de suferit. Ei se axează foarte mult pe producerea energiei din surse hidroelectrice și, din acest motiv, centrala de la Novodnestrovsk este exploatată la maximum”, a explicat, pentru Teleradio-Moldova, Iuliana Cantaragiu, expertă și fostă ministră a Mediului.
Potrivit Iulianei Cantaragiu, pe vremea când dânsa conducea Ministerul Mediului, țara s-a confruntat cu o criză similară, însă problema nu a fost escaladată public, ci gestionată „intern”.
„Am fost exact în aceeași situație, doar că la acel moment am reacționat altfel. Am discutat subiectul cu prim-ministra Gavrilița și am convenit să monitorizăm situația și să acționăm protocolar, pe intern, fără a crea panică în societate. Nu avea rost să dăm alarma aiurea. Ulterior, în luna august, au început ploi serioase și lucrurile au revenit la normal. Înțelegând sensibilitatea subiectului, nu poți amenința un milion de oameni din Chișinău că vor rămâne fără apă”, a comentat fosta ministră.
Potrivit acesteia, în astfel de situații, se aplică un protocol clar ce prevede restricționarea treptată a consumului: primii vizați sunt agenții economici și industria, în timp ce populația este ultima categorie deconectată sau alimentată după un program cu orar fix.
„Când se semnalează o astfel de problemă, la nivel de minister se declară stare de secetă hidrologică. Apoi, conform prevederilor Hotărârii de Guvern, se constituie o comisie interguvernamentală din care fac parte diverse instituții pentru a monitoriza permanent situația”, a punctat experta.
Chișinăul nu are o sursă alternativă de apă
Iuliana Cantaragiu a adăugat că partea ucraineană nu va putea opri definitiv debitul apei, deoarece fluviul are o curgere continuă, chiar dacă la volume reduse, reiterând că „panica nu rezolvă nimic”.
O poziție similară a exprimat și expertul de mediu Vladimir Garaba. El s-a arătat optimist, explicând că Ucraina nu va diminua critic debitul, întrucât și orașul Odesa depinde direct de alimentarea din Nistru.
„De aceea, deși situația este problematică, ea poate fi gestionată și rezolvată doar la nivel de Guvern”, a declarat Garaba, pentru Teleradio-Moldova
Expertul a atras atenția că municipiul Chișinău nu dispune de surse alternative sustenabile pentru furnizarea apei potabile, iar SA „Apă-Canal Chișinău” poate asigura necesarul doar pentru o zi sau două din resursele subterane.
„Alte fântâni arteziene Chișinăul nu are. Râul Bâc este secat, iar apa lui este puternic poluată. Avem foarte puține fântâni și izvoare în oraș, însă nici acestea nu pot fi considerate surse sigure de apă potabilă”, a punctat Vladimir Garaba.
Potrivit expertului, într-un scenariu ipotetic în care alimentarea ar fi sistată, s-ar trece la un regim special: întreprinderile vor fi obligate să își reducă activitatea până la oprirea completă, iar populația se va baza pe apa îmbuteliată din comerț.
Și Iuliana Cantaragiu a respins ferm ideea utilizării lacului Ghidighici drept sursă de rezervă.
„Apa din lacul Ghidighici este exclusă ca opțiune de alimentare. Am auzit de-a lungul anilor această speculație. Nu înțeleg de ce se crede că o baltă de apă poate deveni automat sursă potabilă. În primul rând, nu există nicio infrastructură pentru captarea apei de acolo. În al doilea rând, lipsește complet infrastructura necesară pentru tratarea ei”, a subliniat fosta ministră.
Ministrul Gheorghe Hajder a anunțat, pe 20 iulie, că partea ucraineană a acceptat să mențină un debit de descărcare de 100 de metri cubi pe secundă, în loc de 70, până la data de 31 iulie. Totuși, oficialul a avertizat că, după această dată, „apă va fi cu siguranță, dar la un nivel mult mai scăzut”.
Ministrul a prezentat și datele transmise de „Apă-Canal Chișinău”, menționând că cele 34 de fântâni arteziene funcționale din gestiunea întreprinderii pot furniza doar 1.300 de metri cubi pe zi, în condițiile în care necesarul zilnic de criză este de 30.000 de metri cubi.
„Ca să înțelegeți, această capacitate reprezintă doar 4.3% din necesarul critic de apă al capitalei”, a precizat ministrul în exercițiu.
Primarul general Ion Ceban a scris pe rețelele sociale că nu există motive de îngrijorare și a acuzat guvernarea că încearcă să creeze „o criză intenționată și artificială” pentru a abate atenția publică de la alte probleme.
Ceban a subliniat că gestionarea debitului Nistrului cade în sarcina exclusivă a autorităților centrale și că, în cazul unei sistări, întreaga responsabilitate va aparține Executivului.
CITIȚI ȘI:
