Ce țintește UE prin acordul privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse
Comitetul Reprezentanților Permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER) a finalizat acordul privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, adoptat ca răspuns la agresiunea împotriva Ucrainei. Negocierile au durat aproape două săptămâni și au fost blocate până în ultimul moment de Grecia, potrivit Radio Liberty, care citează un oficial european.
Negocierile pe marginea pachetului au fost dificile, însă unitatea blocului comunitar „a fost menținută”, ca și în cazul celor 20 de pachete anterioare, a declarat, pentru aceeași sursă, diplomatul european.
Acordul a fost consemnat în primele ore ale zilei de joi, 23 iulie, după o reuniune a ambasadorilor începută cu o zi înainte.
Peste 200 de persoane și entități sancționate
Nucleul pachetului de sancțiuni îl reprezintă sectorul financiar rus. Potrivit proiectului prezentat de Executivul blocului comunitar pe 9 iunie, documentul vizează aproximativ 215 persoane și entități, inclusiv 94 de instituții financiare.
”Ne concentrăm asupra sectoarelor cu cel mai mare impact: energia, serviciile financiare și criptomonedele, comerțul, inclusiv, pentru prima dată, sectorul pescuitului, și interzicem intrarea în Uniunea Europeană a foștilor combatanți ruși”, declara, la începutul acestei veri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni urmărește să mențină presiunea economică asupra Rusiei, în special prin reducerea veniturilor obținute din exporturile de energie. În acest sens, Comisia propune suspendarea, până în ianuarie, a ajustării automate a plafonului de preț pentru petrolul rusesc, pentru a evita efectele perturbărilor recente de pe piața globală a energiei, fără a diminua impactul sancțiunilor.
Totodată, sunt extinse măsurile împotriva „flotei din umbră”, prin includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave și, pentru prima dată, a navelor care oferă servicii de sprijin logistic acestei flote. De asemenea, sunt vizate infrastructuri-cheie implicate în comerțul cu petrol rusesc, precum porturi, aeroporturi și rafinării, iar vânzarea de tancuri pentru transportul gazului natural lichefiat (LNG) către Rusia va fi restricționată.
Pachetul introduce și noi măsuri în domeniul financiar, cu accent pe combaterea eludării sancțiunilor. Comisia propune extinderea interdicțiilor de tranzacționare asupra a încă 31 de bănci rusești și asupra a 20 de instituții financiare, platforme de criptomonede și comercianți de petrol din țări terțe care au sprijinit entități ruse sancționate sau au facilitat ocolirea restricțiilor europene.
Pentru prima dată, UE intenționează să poată impune o interdicție totală asupra serviciilor de criptoactive oferite de platforme din state terțe, măsură menită să descurajeze utilizarea acestora pentru evitarea sancțiunilor.
În domeniul comerțului, noul pachet extinde restricțiile asupra exporturilor de produse și tehnologii utilizate de industria militară rusă, inclusiv metale și aliaje folosite în sectoarele aerospațial și de apărare.
Sunt introduse noi interdicții privind exportul de echipamente de sprijin pentru drone, sisteme de bruiaj și lansare, precum și noi interdicții la import pentru produse rusești în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, fiind vorba despre anumite metale, minereuri și piese auto.
Totodată, Comisia propune sancționarea unui sector rămas până acum în mare parte neatins - pescuitul - prin restricții semnificative asupra importurilor unor produse din pește și interzicerea completă a altora, inclusiv a codului.
În paralel, restricțiile comerciale aplicate Belarusului vor fi aliniate celor impuse Rusiei, pentru a preveni folosirea acestei țări ca rută alternativă pentru comerțul rusesc.
O noutate importantă a celui de-al 21-lea pachet este propunerea de a interzice accesul în Uniunea Europeană tuturor persoanelor care au servit în Forțele Armate ale Federației Ruse de la începutul invaziei în Ucraina, consolidând, astfel, răspunderea individuală pentru participarea la război.
În același timp, Comisia Europeană își reafirmă sprijinul pentru Ucraina prin noi alocări financiare și prin accelerarea procesului de aderare la UE.
R. Moldova se aliniază sancțiunilor impuse de UE
Republica Moldova se aliniază sistematic la măsurile restrictive ale Uniunii Europene împotriva Federației Ruse, prin decizii ale Consiliului interinstituțional de supervizare și ordine ale Ministerului Afacerilor Externe, în temeiul legislației privind măsurile restrictive internaționale.
Fiecare pachet adoptat la Bruxelles generează, ulterior, o procedură națională de preluare.
Miza este acum și una de negociere. Capitolul 31 - Politica externă, de securitate și apărare - face parte din Clusterul 6 Relații externe, deschis pe 14 iulie 2026, în cadrul celei de-a treia Conferințe interguvernamentale de la Bruxelles.
Alinierea la declarațiile și la măsurile restrictive ale UE constituie unul dintre criteriile explicite de evaluare pentru acest capitol, iar rata de aliniere este măsurată în rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind extinderea. În practică, însă, Chișinăul nu participă la stabilirea conținutului pachetelor: se aliniază după adoptare.
CITIȚI ȘI:
