R. Moldova marchează 32 de ani de la adoptarea Constituției: „Principalul element pe care l-a asigurat Legea Supremă este alternanța la guvernare”
Republica Moldova marchează, pe 29 iulie, 32 de ani de la adoptarea Legii Supreme. Votată de Parlament în 1994 și intrată în vigoare pe 27 august în același an, Constituția a trecut prin modificări esențiale de-a lungul timpului, cele mai importante fiind reconfirmarea limbii române ca limbă de stat în 2023 și declararea integrării europene drept obiectiv strategic, în urma referendumului din octombrie 2024.
De-a lungul ultimelor trei decenii, Constituția „a fost și este temelia pe care se sprijină democrația, statul de drept și funcționarea instituțiilor în țara noastră”, declară președintele Parlamentului, Igor Grosu.
„Ea garantează drepturile și libertățile cetățenilor, stabilește echilibrul puterilor în stat și trasează regulile pe care trebuie să le respectăm cu toții, indiferent de funcția pe care o ocupăm. Respectarea Constituției înseamnă respect pentru statul de drept, pentru democrație și pentru drepturile fiecărui cetățean. O Moldovă puternică o putem construi zi de zi doar prin instituții care respectă legea și pe oamenii care cred în valorile constituționale. Felicitări tuturor!”, a transmis spicherul Igor Grosu.
Constituția din 1994 a consacrat Republica Moldova drept un stat suveran, independent și neutru, având la bază statul de drept, pluralismul politic, separația puterilor și respectarea normelor internaționale. În forma sa inițială, Legea Fundamentală stabilea alegerea directă a președintelui de către cetățeni, iar în mult contestatul articol 13 - că limba de stat este „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”.
Regim parlamentar și președinte ales de cetățeni
Prima schimbare importantă în textul constituțional a fost făcută în 2000. Prin Legea nr. 1115 din 5 iulie 2000, Republica Moldova a trecut de la un regim semiprezidențial la unul parlamentar, președintele urmând să fie ales de Parlament cu votul a trei cincimi din deputați sau 61 din 101. Modelul a generat blocaje repetate: în perioada 2000 - 2016, au avut loc mai multe tentative eșuate de alegere a șefului statului, urmate de dizolvări ale Parlamentului și alegeri anticipate.
Situația s-a modificat în martie 2016, când Curtea Constituțională a dispus revenirea la alegerea președintelui prin vot universal direct. Decizia, prin care o modificare de esență a fost operată pe cale jurisprudențială, nu printr-o revizuire formală a textului, rămâne contestată de o parte a mediului academic, care susține că a alterat echilibrul dintre instituții.
Ulterior, pe 1 aprilie 2022, a intrat în vigoare o revizuire a capitolului dedicat sistemului judiciar. Printre modificările majore se numără eliminarea termenului de probă de cinci ani la numirea judecătorilor, transferul atribuției de numire a magistraților Curții Supreme de Justiție de la Parlament la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), precum și reconfigurarea componenței și a competențelor CSM.
Dreptate pentru limba română
O altă modificare de fond a vizat denumirea limbii oficiale a R. Moldova. Prin Legea nr. 52 din 16 martie 2023, sintagma „limba moldovenească” a fost înlocuită cu „limba română” în întreaga legislație și în articolul 13 din Constituție. Schimbarea a valorificat Hotărârea Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013, potrivit căreia, în caz de divergență între textul Constituției și cel al Declarației de Independență, care menționează „limba română”, prevalează Declarația.
În 2024, Curtea Constituțională a menținut denumirea „limba română”, dar a restabilit precizarea „funcționând pe baza grafiei latine”, considerând că Parlamentul își depășise competența atunci când constatase „desuetudinea” acestei formulări.
Vectorul european, în Legea Supremă
Cea mai recentă revizuire majoră a Legii Supreme a avut loc în urma referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024, desfășurat concomitent cu alegerile prezidențiale.
La întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, 50.35% dintre alegători au răspuns „Da”.
Rezultatele au fost validate de Curtea Constituțională pe 31 octombrie 2024, iar noile prevederi au intrat în vigoare odată cu publicarea lor în Monitorul Oficial.
Ca urmare, preambulul Constituției a fost completat cu două alineate care reconfirmă „identitatea europeană a poporului Republicii Moldova” și „ireversibilitatea parcursului european” și care declară integrarea în Uniunea Europeană drept „obiectiv strategic”. Totodată, a fost adăugat și un titlu nou, dedicat integrării în UE, care reglementează aderarea la tratatele constitutive ale Uniunii și prioritatea dreptului european față de dispozițiile interne contrare.
Declarația de Independența, punctul zero al actului fundamental
Modificările aduse Constituției de-a lungul anilor nu au afectat sistemul, iar Republica Moldova rămâne un stat democratic, a declarat, pentru Teleradio-Moldova, fostul președinte al Curții Constituționale și ex-ministru al Justiției, Alexandru Tănase.
„Principalul element pe care l-a asigurat actuala Constituție în cele trei decenii de existență a Republicii Moldova este alternanța la guvernare. (...) Noi am avut în permanență o alternanță la guvernare. Noi nu am avut vreo guvernare totalitară sau situații ca, prin violare de Constituție, cineva să uzurpeze puterea în stat. De fiecare dată, poporul, o dată la cinci ani, a reușit să reseteze sistemul utilizând instrumentul alegerilor, care este principalul element al unui sistem democratic”, a punctat Alexandru Tănase.
Fostul președinte al Curții Constituționale a mai ținut să sublinieze că punctul zero al actului fundamental în reprezintă adoptarea, pe 27 august 1991, a Declarației de Independență, al cărei set de valori face parte din blocul de constituționalitate și definește sistemul valoric în interiorul căruia funcționează statul.
Astfel, Declarația de Independență, împreună cu Legea supremă, reprezintă „certificatul de naștere” al statului Republica Moldova, care a decis să-și proclame independența față de fostul imperiu și să opteze pentru un parcurs de stat independent, în familia popoarelor europene.
Constituția din 1994 a înlocuit fostul act fundamental de tip sovietic (Constituția din 1978), amendat succesiv după declararea suveranității (1990) și a independenței (1991).
CITIȚI ȘI:
