Investiții 49 de milioane de dolari pentru refacerea pădurilor și combaterea deșertificării
Republica Moldova își propune să își consolideze protecția împotriva schimbărilor climatice printr-un proiect de evengură denumit „Scutul Verde al Moldovei” și finanțat de Banca Mondială. Inițiativa, cu un buget de 49 de milioane de dolari, este axată pe refacerea ecosistemelor forestiere și reabilitarea terenurilor degradate din sudul țării, o regiune vulnerabilă la fenomenele meteorologice extreme.
În Republica Moldova, acoperirea forestieră diferă considerabil de la o regiune la alta. În sud, aceasta este de sub 10 la sută, în timp ce în unele raioane din zona centrală, în regiunea Codrilor, depășește 25 la sută. Regiunile de nord și sud, caracterizate istoric prin zone de silvostepă și stepă, au rămas în mare parte slab împădurite. În acest context, autoritățile își propun intervenții țintite în sud, unde refacerea ecosistemelor și a terenurilor degradate ar putea să contribuie la combaterea deșertificării, protejarea biodiversității și creșterea rezilienței comunităților afectate de secetă.
SUDUL ȚĂRII, ÎN PRIMA LINIE A LUPTEI CU DEȘERTIFICAREA
Ministrul de resort, Gheorghe Hajder spune că proiectul va include lucrări de reabilitare a zonelor umede și a fâșiilor forestiere, dar și acțiuni de împădurire. Oficialul subliniază că finanțarea oferită prin proiect permite intervenții de amploare, care vor fi realizate pe parcursul mai multor ani.
„Acest acord a fost semnat recent. Acolo vorbim în mare parte de un grant. Acest proiect este unul de 49 de milioane, dintre care 39 sunt grant și doar 10 milioane sunt contribuția Guvernului. Aici presupune foarte mult reabilitarea zonei umede, reabilitare fâșii forestiere, împădurire. Deci, ceea de ce avem nevoie în zona de sud mai cu seamă, pentru că acolo cumva există o zonă mai aridă și chiar este nevoie de investiții mai multe. Proiectul încă o să dureze câțiva ani, pentru că vorbim de o sumă destul de mare. Important e că cel puțin până la această etapă s-a mișcat. Acum avem echipa de implementare și mergem înainte”, a declarat ministrul Mediului.
Proiectul „Scutul Verde al Moldovei” urmărește astfel nu doar creșterea suprafețelor împădurite, ci și refacerea unor ecosisteme care pot contribui la protejarea solurilor, conservarea biodiversității și reducerea impactului schimbărilor climatice asupra comunităților.
FORȚA DE MUNCĂ, O PROBLEMĂ PENTRU SILVICULTURĂ
În timp ce investițiile în infrastructura verde cresc, sectorul silvic se confruntă cu o altă provocare: lipsa forței de muncă. Lucrările de plantare, regenerare, îngrijire și întreținere a pădurilor presupun un volum tot mai mare de muncă, inclusiv pe terenurile degradate aflate în administrarea autorităților publice locale.
Președintele Federației Sindicatelor de ramură, Ghenadie Grubâi spune că extinderea suprafețelor asupra cărora trebuie intervenit pune presiune suplimentară pe angajații din silvicultură.
„Astăzi volumul de lucru a crescut foarte mult. Silvicultura, știți bine că, se ocupă și cu plantările pe terenurile degradate din administrația autorităților publice locale. Deci sunt volume, aș spune, eu impresionante, foarte mari, iar forță de muncă nu avem. De aceea de muncă este foarte și foarte mult. Vreau să vă spun că acele păduri care noi astăzi le avem și de care noi ne bucurăm sunt produsul silviculturii, fiindcă într-o pădure în care nu se aplică lucrări, vă dați seama că ea nu este atractivă. Apare pericolul dacă nu am executa lucrările în păduri, pur și simplu ar fi periculos”, a explicat Grubâi.
REGENERAREA NATURALĂ, MAI IMPORTANTĂ DECÂT SIMPLA PLANTARE
Specialiștii mai atrag atenția că extinderea suprafețelor împădurite nu înseamnă doar plantarea unor arbori. Regenerarea naturală este considerată una dintre cele mai eficiente metode pentru menținerea continuității și sănătății ecosistemelor forestiere. Regenerarea permite pădurii să se dezvolte urmând procesele naturale, iar intervenția silvicultorilor are rolul de a sprijini aceste mecanisme.
„O pădure adevărată nu se plantează și se regenerează natural. Spre regret, o pădure plantată are cele mai mici șanse ca să devină o pădure veritabilă. Astăzi, silvicultura Republicii Moldova este axată în parte de fond forestier, mai mult pe regenerare naturală a pădurilor, utilizând vaste metode de ajutorare a acestei regenerări. Și asta este cu mult mai important. (...) Silvicultura, spre deosebire de alte domenii de activitate, a împrumutat foarte multe metode de la natură, urmând acele procese firești care au loc în pădurea virgină și care sunt implementate pentru a obține anumite rezultate. Aceleași lucrări de ajutorare a regenerării naturale se bazează pe cunoașterea procesului de regenerare naturală în pădure. Și silvicultorii vin cu un anumit gen de lucrări care să sporească fertilitatea pădurii, să amplifice capacitatea”, a precizat Ghenadie Grubâi.
Republica Moldova rămâne una dintre țările europene cu o suprafață forestieră redusă. Pădurile acoperă aproximativ 11 la sută din teritoriul țării, în timp ce media Uniunii Europene este de aproximativ 37 la sută.
