Buzu răspunde criticilor CALM privind amalgamarea: „Dacă majoritatea primarilor au reușit să ia decizii, nu există scuze pentru ceilalți”
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), care a reclamat o reformā realizată în grabă și o consultare insuficientă a autorităților locale, cunoștea din timp termenul-limită stabilit pentru amalgamarea voluntară a primăriilor, afirmă secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Într-un interviu pentru Moldova 1, Buzu a declarat că Legea privind amalgamarea voluntară a fost adoptată în 2023, iar calendarul procesului a fost comunicat din timp aleșilor locali.
Potrivit lui Alexei Buzu, termenul este necesar pentru ca Guvernul să poată stabili viitoarea structură administrativ-teritorială și să pregătească pachetul legislativ care urmează să fie votat în toamna acestui an.
„Nu sunt de acord cu colegii noștri de la CALM. Noi, din start, am comunicat această dată. Toți aleșii locali cunoșteau despre acest lucru. Noul pachet legislativ care va legifera noua structură administrativă a țării trebuie să fie votat în toamnă acestui an. Și, pentru ca să fie aprobat în toamnă, noi trebuie să tragem o linie, să înțelegem care sunt primăriile, care sunt localitățile din acele primării și trebuie să trecem printr-un proces legislativ complex: consultări, avizări, elaborare de lege, note informative și așa mai departe. Dacă majoritatea primarilor au reușit să ia decizii finale, nu există scuze pentru ceilalți”, a declarat Alexei Buzu.
Buzu a precizat că primăriile care au început procesul de amalgamare au timp până la sfârșitul lunii august să adopte decizia finală și să treacă la etapa următoare, cea de elaborare a proiectului de dezvoltare.
„Orice primărie poate să ia decizii de amalgamare, dar asta nu înseamnă că acea decizie va duce la acest proces, pentru că este timp să ne consultăm, este timp să luăm decizii și este timp să mergem mai departe”, a spus oficialul.
Buzu respinge acuzațiile privind presiunile politice
O altă critică adusă reformei, inclusiv de reprezentanți ai opoziției, vizează presupusele presiuni asupra unor primari care nu fac parte din Partidul Acțiune și Solidaritate. Aceștia ar fi, potrivit criticilor, încurajați sau determinați să se unească cu primării conduse de reprezentanți ai partidului de la guvernare.
Buzu respinge acuzația și susține că eventualele configurații politice ale noilor primării nu pot fi stabilite de Guvern, întrucât acestea vor fi decise de alegători la alegerile locale din 2027.
„Noi luăm deciziile de amalgamare acum, legea o vom vota în toamnă, dar legea sau noile primării se vor materializa în cadrul alegerilor locale din 2027. Cetățenii vor decide cui vor oferi acele primării, unui partid sau altuia. Cetățenii sunt cei care vor decide, nu decidem noi”, a declarat el.
Potrivit lui Buzu, în unele cazuri, la formarea unei noi primării participă aleși locali proveniți din mai multe partide. El susține că, după reorganizare, conducerea noilor primării va fi stabilită prin alegeri.
„Avem eforturi când aleși locali din trei-patru partide se unesc într-o primărie și acolo vor fi organizate alegeri. Sper eu, alegeri fără interferențe, deschise, în care cetățenii vor evalua oferta candidaților, care este viziunea lor și vor lua o decizie informată”, a spus oficialul.
Ce se va întâmpla cu serviciile publice după amalgamare
Una dintre principalele întrebări legate de reforma administrativă este accesul locuitorilor din satele care își pierd statutul de primărie la serviciile administrației publice.
Buzu susține că amalgamarea nu ar trebui să însemne dispariția administrației din localitățile respective. Potrivit lui, în satele care vor intra într-o primărie nou-formată va exista un reprezentant al primarului, iar serviciile administrative urmează să fie organizate astfel încât cetățenii să nu fie nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a-și rezolva problemele.
„În primăriile care se amalgamează, acolo vom avea reprezentantul primarului, reprezentantul satului, vom avea acel centru unificat de prestare a serviciilor. Cetățenii, dacă vor să se adreseze, vor să aibă un sfat, vor să acceseze un serviciu administrativ, vor să depună o plângere, vor să aibă o audiență, ei vor beneficia și nu vor trebui să meargă la o distanță mai mare”, a declarat șeful Cancelariei de Stat.
Potrivit lui Buzu, după alegerile locale din 2027, accentul noilor primării ar trebui să fie pus mai mult pe dezvoltarea locală decât pe menținerea unor structuri administrative în fiecare localitate.
„În esență, ceea ce vrem noi să facem este ca, începând cu alegerile locale din 2027, în acele primării efortul, în mare parte, să fie proiectul, gestionarea serviciilor. Pentru că doar așa vom putea dezvolta localitățile noastre”, a punctat Buzu.
Secretarul general al Guvernului a argumentat că digitalizarea serviciilor publice permite deja statului să ofere anumite prestații fără ca cetățenii să fie nevoiți să meargă fizic la o instituție.
„În clădirea primăriei, valoarea adăugată nu este în serviciile care sunt prestate acolo, dar în capacitatea acelei echipe de a rezolva probleme mai mari ale oamenilor. Servicii, infrastructuri bune, asta este menirea primăriei”, a declarat Buzu.
Calendarul reformei, fără temei legal, acuză CALM
Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova Viorel Furdui, a declarat recent, într-o emisiune la Radio Moldova, că termenul de 31 iulie, ulterior extins până la 31 august, nu ar avea un temei legal clar și ar putea fi perceput de autoritățile locale drept o presiune asupra unui proces care, potrivit legii, trebuie să fie voluntar.
CALM a mai susținut că reforma nu a fost supusă până acum unei consultări suficient de ample cu mediul academic și experți independenți și a ridicat semne de întrebare privind ritmul accelerat al procesului și modificările legislative necesare.
Organizația a criticat și modul în care sunt prezentate stimulentele financiare pentru primăriile care aleg amalgamarea, argumentând că acordarea acestora este legată de proiecte și de etapele ulterioare ale reformei.
Reforma administrației publice locale este discutată de mai mulți ani și este bazată pe amalgamare, adică unirea mai multor primării într-una mai mare, pentru a crește capacitatea administrativă și financiară.
Procesul a fost lansat inițial ca fiind voluntar, iar autoritățile au organizat consultări la nivel național. Potrivit datelor oficiale, sute de primării au inițiat deja proceduri de amalgamare, iar Guvernul își propune ca etapa voluntară să fie finalizată până în 2027, când ar urma să fie aplicată noua structură administrativă.
Autoritățile și o parte dintre primari susțin reforma, argumentând că actualul sistem este fragmentat și ineficient. Potrivit acestora, primăriile mici nu au capacitatea de a implementa proiecte mari și de a accesa fonduri europene.
Reforma este văzută ca o condiție pentru modernizarea serviciilor și pentru reducerea diferențelor dintre localități, în special în mediul rural.
CITIȚI ȘI:
