Raport SIS și AIM despre depozitul de muniții de la Cobasna: Din circa 14.000 de tone, doar 2.800 au încărcătură explozibilă, iar efectele unei explozii s-ar limita la 2 kilometri
Amenințarea reprezentată de depozitul de muniții de la Cobasna a fost exagerată timp de două decenii de reprezentanți ai regimului separatist de la Tiraspol și ai Moscovei, arată o analiză prezentată, pe 21 august, de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Agenția Informații Militare (AIM) a Ministerului Apărării. Potrivit datelor oficiale, din stocul inițial de 20.000 de tone, anunțat în 2006, au rămas circa 14.000 de tone, iar încărcătura explozivă reală însumează doar 2.800 de tone, contrazicând scenariul unei catastrofe regionale.
Astfel, o eventuală explozie la depozitul de la Cobasna nu ar avea efecte similare celei de la Hiroshima, ci s-ar limita la doi kilometri și ar putea afecta doar o locașitate din apropiere.
Analiza reunește informații din rapoartele oficiale ale misiunii OSCE, imagini din satelit, surse deschise și secrete, precum și din analiza comunicațiilor și semnalelor electronice, a precizat directorul SIS, Alexandru Musteața, într-o conferință de presă.
„De mai bine de două decenii, depozitul de la Cobasna a fost transformat într-un subiect de frică. A fost adesea prezentat de unii exponenți ai regimului separatist din stânga Nistrului, de unele persoane din conducerea Federației Ruse, precum și de anumite voci autohtone drept o potențială catastrofă de proporții regionale. Instituțiile noastre au decis să răspundă acestor afirmații nu cu alte declarații, ci cu date”, a declarat Musteața.
Potrivit directorului SIS, scăderea cantității de muniții față de anul 2006 se datorează utilizării acestora în cadrul exercițiilor și antrenamentelor militare organizate de trupele ruse și forțele separatiste pe parcursul ultimilor 20 de ani.
„Este esențial să facem distincția între masa brută a munițiilor și cantitatea efectivă de material explozibil. Restul stocului este constituit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte și muniții de simulare fără încărcătură explozibilă. Această diferență este importantă", a adăugat Musteața.
Efectele unei explozii s-ar limita la doi kilometri
Stocurile de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură clădire, ci repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat, la distanțe de 80 - 200 de metri unul față de altul, a detaliat, la aceeași conferință de presă, directorul AIM, Radu Cîșleanu.
„Această dispersare, împreună cu separarea pe compartimente a infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibilitatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit”, a precizat Cîșleanu.
Referitor la scenariul realist al unui incident major, directorul AIM a exclus varianta unei explozii unice de proporții regionale, descriind un alt tip de evoluție, confirmat și de precedente internaționale similare.
„Scenariul realist al unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale. Mai degrabă ar fi un fenomen de detonare succesivă - incendii și explozii localizate, pe măsură ce focul s-ar propaga în anumite zone ale complexului. Precedentele unor incidente similare produse în Bulgaria, Cehia, Ucraina și Federația Rusă susțin pe deplin acest tip de evoluție”, a declarat Cîșleanu.
Simulările efectuate de instituție indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ doi kilometri de la epicentru - o distanță care corespunde aproximativ distanței dintre zona tehnică a complexului și cea mai apropiată localitate.
Știre în curs de actualizare
De aproape trei decenii, autoritățile de la Chișinău solicită Rusiei să-și retragă trupele armate și munițiile de pe teritoriul necontrolat al țării noastre, subliniind că prezența acestora e o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale. Retragerea trupelor a fost cerută, constant, dar fără succes, și de comunitatea internațională. Rusia a ignorat de fiecare dată aceste demersuri și continuă să sprijine militar și economic regimul separatist din regiune, numind prezența trupelor sale „o operațiune de menținere a păcii”.
Amintim că trupele rusești au ajuns în regiunea transnistreană în perioada sovietică, parte a Armatei a 14-a, staționată strategic. După destrămarea URSS, conflictul armat din 1992 dintre Republica Moldova și forțele separatiste a implicat direct Armata a 14-a, care a sprijinit separatiștii.
În iulie 1992, un acord de încetare a focului a fost semnat între Republica Moldova și Federația Rusă, stabilind o misiune de menținere a păcii formată din forțe moldovenești, rusești și transnistrene. Acest acord a permis staționarea continuă a trupelor rusești în regiune.
Armata a 14-a a fost reorganizată și redenumită Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR). Trupele rusești au rămas în regiune până astăzi, păstrând controlul asupra depozitelor de armament din Cobasna.
Precizăm că depozitul militar de la Cobasna a fost creat în anii 1940, iar cea mai mare parte a munițiilor a fost stocată aici după retragerea trupelor sovietice din fosta Republică Democrată Germană, Cehoslovacia și alte țări ale lagărului socialist.
După destrămarea URSS, Chișinăul a obținut introducerea unui paragraf distinct în Declarația Summitului de la Istanbul din 1999, prin care Rusia se angaja, pentru a doua oară, să-și retragă trupele din regiunea transnistreană până la sfârșitul anului 2002. Moscova nu și-a respectat însă promisiunea nici până în prezent.
