Lecțiile celor 35 de ani de independență: „Valorile și democrația nu au căzut din pod, ele trebuie dezvoltate și susținute”
Cei 35 de ani de la proclamarea Independenței au însemnat un parcurs complex, marcat de trecerea de la entuziasmul primilor ani la provocările consolidării statale. Pasul curajos făcut în 1991 a fost urmat rapid de o dură blocadă economică și de dificultățile construcției instituționale, au amintit analiștii și foștii deputați invitați la edițiile speciale de la Moldova 1 și Radio Moldova, dedicate ședinței solemne consacrate aniversării a 35 de ani de la proclamarea Independenței R. Moldova, organizate la Președinție pe 26 august.
În ciuda entuziasmului democratizării, primii conducători de la Chișinău au fost lipsiți de experiența necesară gestionării unui stat suveran. În același timp, Rusia acționa împotriva independenței Republicii Moldova, a declarat analistul politic Nicolae Negru, la postul Moldova 1.
„Era un moment nu tocmai atât de clar pe cât ar vrea unii să-l prezinte acum. Cred că unii dintre cei care au votat nici în ziua precedentă nu știau dacă vor vota sau nu. Unii au votat nu în virtutea dorințelor și aspirațiilor, ci a conjuncturii create după acel puci organizat de forțele reacționare - cum se spunea atunci și cum erau, într-adevăr. Eșecul acelui puci a dus la proclamarea Independenței. Se mergea, de fapt, pe urmele țărilor baltice, într-un fel le imitam și noi. Ei erau mai versați, cu mai multă experiență politică, pe când clasa noastră politică era formată din diletanți, din amatori - oameni care vedeau că lucrurile trebuie îndreptate, că nu se mai poate continua așa”, a menționat Nicolae Negru.
La rândul său, fosta deputată Ecaterina Mardarovici a precizat că independența nu a însemnat doar adoptarea unor documente cu valoare simbolică, ci a cerut un efort uriaș de reformare a sistemului administrativ și economic.
Deși statul a reușit să pună bazele unor piloni fundamentali precum moneda națională sau sistemul bancar, ritmul de dezvoltare a rămas adesea unul lent și ezitant.
„Trebuia să construim această independență cu toate ingredientele pe care le presupune și care erau prevăzute în Constituție: drepturile omului, reforma administrativ-teritorială și multe alte pârghii necesare într-o țară independentă. Parlamentul din perioada 1998–2001 a preluat o țară cu mari găuri în economie. Fondul social era achitat, cum se spunea atunci, «în galoși» - oamenii își primeau pensiile în ce se nimerea. După Declarația de Independență, Republica Moldova a fost adusă, practic, în prag de colaps economic. Aveam două lucruri bune: o Bancă Națională și valuta proprie - unde s-a dat dovadă de curaj și au muncit profesioniști - și o Constituție, dar lipseau celelalte sisteme care trebuiau să funcționeze. Până în 1998, au fost întreprinse măsuri, dar noi, cetățenii și politicienii Republicii Moldova, ne-am mișcat tot timpul cu pași înceți. Abia atunci am reformat sistemul de pensii și am așezat pe piloni normali relația dintre mediul de afaceri și stat, stabilind cum se colectează corect impozitele”, a punctat Ecaterina Mardarovici.
După o perioadă de 35 de ani, firul și substanța acelor evenimente tind să se piardă, iar ședința solemnă desfășurată la Președinție - chiar în sala în care a fost votată Declarația de Independență - este esențială mai ales pentru generațiile care nu au cunoscut Uniunea Sovietică și care și-au trăit o bună parte din viață într-un stat independent, a declarat analistul Veaceslav Berbeca, la ediția specială de la Radio Moldova.
„La 35 de ani de independență, trebuie acordată o atenție deosebită acestui moment, deoarece 35 de ani reprezintă deja o perioadă considerabilă. Există generații de cetățeni ai Republicii Moldova care nu au cunoscut Uniunea Sovietică și și-au trăit o bună parte din viață în Republica Moldova independentă. De aceea, este firesc ca astfel de evenimente să fie marcate și să li se acorde atenția cuvenită. Pentru independența țării, cetățenii s-au mobilizat - a fost Mișcarea de Renaștere Națională și vorbim despre foarte multe evenimente importante care s-au concretizat prin acest proces, adică prin obținerea independenței. În perioada sovietică nu existau drepturi și libertăți. Să ai curajul de a te manifesta și de a cere independența este un act demn, remarcat atât de foștii deputați din Parlamentul ’90, cât și de actualii demnitari. Sunt valori și realizări democratice care nu au căzut din cer, ci trebuie dezvoltate, promovate și susținute”, a conchis Veaceslav Berbeca.
Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost adoptată pe 27 august 1991, prin votul nominal a 278 de deputați din primul Parlament, în urma rezoluției susținute de zecile de mii de cetățeni adunați la Marea Adunare Națională din centrul Chișinăului. Documentul original al Declarației de Independență a fost distrus în timpul protestelor din aprilie 2009 și a fost reconstituit (prin re-semnare de către deputați) în anul 2010.
Programul manifestărilor dedicate celei de-a 35-a aniversări a Independenței va începe joi, 27 august, cu depuneri de flori la Complexul Memorial „Eternitate” și la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt.
Manifestările vor continua în Piața Marii Adunări Naționale unde, de la ora 16:30, va avea loc o paradă militară la care vor participa peste două mii de militari și reprezentanți ai structurilor de forță.
Parada va fi urmată de un concert dedicat Zilei Independenței, programat să înceapă la ora 18:00.
Pe 27 august, la Chișinău sunt așteptați președinții României și Ucrainei, Nicușor Dan și Volodimir Zelenski.
CITIȚI ȘI:
