Deputații din Parlamentul Independenței: „R. Moldova a fost cea mai curajoasă în lupta împotriva reanimării Uniunii Sovietice”
Două generații de politicieni s-au reunit, pe 26 august, în sala istorică a clădirii Președinției unde, în urmă cu 35 de ani, a fost votată Declarația de Independență. Evenimentul solemn a fost marcat nu doar prin discursurile și amintirile deputaților din prima legislatură, ci și prin lacrimi provocate de curajul de care a dat dovadă elita politică de atunci, care a rezistat inclusiv în fața amenințărilor militare, în august 1991.
Ședința solemnă a reunit actuali și foști demnitari de stat - deputați, miniștri, judecători ai Curții Constituționale, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice, ai corpului diplomatic, ai mediului academic, ai societății civile, ai cultelor religioase și veterani.
Deschiderea evenimentului a fost marcată prin intonarea imnului Republicii Moldova, „Limba noastră”, și a imnului Uniunii Europene, „Oda bucuriei”.
Ecoul trecutului s-a simțit în momentul în care pe ecranele din sală au fost proiectate imagini ce au ilustrat parcursul istoric dinaintea semnării Declarației de Independență, precum și secvențe din timpul adoptării acesteia, la 27 august 1991.
Proiecția a inclus fotografii de epocă și fragmente din discursurile rostite de la tribuna oficială de către președintele țării, Mircea Snegur, și președintele Parlamentului de atunci, Alexandru Moșanu.
Imaginile au stârnit emoții puternice în rândul celor prezenți, mai ales pentru cei care se regăseau în acele secvențe istorice.
Evenimentul a continuat cu un minut de reculegere în memoria celor care nu au mai apucat să trăiască bucuria și mândria pentru curajul dovedit în urmă cu 35 de ani.
Igor Grosu: „Deputații primului Parlament au ales libertatea și democrația”
„A venit momentul să facem dreptate poporului nostru – Trăiască Moldova independentă!”, și-a început discursul președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Potrivit oficialului, „această pagină din istoria statului nostru a fost opera de căpătâi a 277 de deputați care, într-un moment de răscruce, au avut curajul să semneze cu mândrie pentru independența Republicii Moldova”.
„Se întâmpla la doar o săptămână după ce Uniunea Sovietică fusese zguduită de tentativa de lovitură de stat de la Moscova. În jurul nostru domnea incertitudinea. Nimeni nu știa ce va urma”, a declarat, de la tribuna oficială, președintele Parlamentului.
Istoric de profesie, Igor Grosu a evocat premisele creării Mișcării de Eliberare Națională și modul în care intelectualitatea s-a impus în fața cenzurii sovietice, începând din anii ’80 ai secolului trecut.
„Am revenit la grafia latină și la declararea limbii române ca limbă de stat. Au fost adoptate Drapelul și Declarația de Suveranitate, care erau la un pas de a fi din nou interzise. Dar aici, în această sală, deputații primului Parlament au ales libertatea și democrația. Independența noastră nu a venit de la sine. Ea a fost expresia Mișcării de Eliberare Națională, începute la mijlocul anilor '80 - o perioadă în care sute de mii de oameni au ieșit în stradă și au cerut libertate, dreptul de a-și vorbi limba și de a-și cunoaște istoria adevărată, după aproape 200 de ani de ocupație, marcați de politici dure de represiune și deznaționalizare”, a afirmat Igor Grosu.
Președintele Parlamentului a îndemnat populația să respecte Declarația de Independență și să respecte „idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”.
Maia Sandu: „Sărbătorim curajul deputaților din Parlamentul Independenței”
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a amintit prin ce dificultăți au trecut deputații la începutul anilor ‘90, declarând că acel curaj a fost suficient pentru a opune rezistență unui imperiu autoritar.
„În ajunul aniversării a 35 de ani de independență, ne amintim cu mare respect și apreciem curajul oamenilor care, în dimineața zilei de 27 august 1991, veneau la Chișinău din toate regiunile țării pentru a-și cere dreptul la libertate. În aceste zile, sărbătorim curajul deputaților din Parlamentul Independenței, care au votat pentru Declarația de Independență și au adoptat multe legi și acte importante ce au permis crearea și funcționarea statului Republica Moldova”, a spus Maia Sandu.
Șefa statului a menționat că independența trebuie protejată, mai ales acum, când este amenințată zilnic de războiul de la hotar.
„Independența noastră este pusă la încercare în fiecare zi și în fiecare zi trebuie apărată. Ca să reușim, trebuie să fim uniți. Ca să reușim, trebuie să ne cunoaștem istoria, să ne cinstim eroii și să muncim împreună pentru a pune Republica Moldova la adăpost, în Uniunea Europeană. Și, ca să reușim, avem nevoie, mai mult ca oricând, de entuziasmul oamenilor care în anii ’90 au luptat pentru independență, au crezut în viitorul Republicii Moldova și au muncit pentru el”, a conchis Maia Sandu.
Amintirile lui Alexandru Arseni despre adoptarea Declarației de Independență
Evenimentele din acea perioadă au fost detaliate de președintele Asociației Obștești „Parlamentul Independenței”, Alexandru Arseni, deputat în primul Parlament și semnatar al Declarației de Independență.
„Acum 35 de ani, aici, în această sală, în timp ce afară poporul suveran era întrunit la Marea Adunare Națională, s-a proclamat independența. În sensul juridic, de drept constituțional și internațional, independența presupune eliberarea de sub jugul ocupației și revenirea la statutul anterior acesteia. Odată cu Perestroika, s-a declanșat Mișcarea de Eliberare Națională, proces care a culminat cu exprimarea liberă a voinței poporului, deși, formal, încă nesuveran, la alegerile parlamentare din februarie-martie 1990”, a declarat Alexandru Arseni.
Mai mult, deputatul din prima legislatură democratică a amintit felul în care erau adoptate deciziile, pas cu pas, pentru a scoate cât mai rapid țara de sub influența URSS.
„Primul document adoptat aici a fost Declarația de Suveranitate, care stipula clar că suveranitatea, adică puterea politică supremă, aparține poporului, fiind exercitată prin Parlament, organele executive și puterea judecătorească, pe principiul separării puterilor în stat. Au urmat și alte hotărâri privind raportarea la organele centrale de la Moscova, precum și decizia de a nu participa la referendumul unional. După tentativa de lovitură de stat de la Moscova, Prezidiul Sovietului Suprem s-a reunit în regim nonstop”, a povestit semnatarul Declarației de Independență.
Toate aceste acțiuni se desfășurau într-un moment în care pe teritoriul Moldovei încă se aflau unități militare sovietice, iar la Tiraspol era staționată Armata a 14-a, de care, potrivit lui Arseni, „se temeau tot sudul și Balcanii”.
„Au fost luat măsuri ca aceste forțe să respecte voința poporului suveran. Nu a existat niciun conflict. A fost convocată ședința extraordinară a Parlamentului și, totodată, Marea Adunare Națională. Atunci, deputații prezenți în sală, ridicându-se în picioare, votau «PRO»”, a povestit deputatul din primul Parlament.
În doar două săptămâni, deputații de atunci au reușit să ratifice aderarea la Actul Final de la Helsinki și la Carta de la Paris pentru o nouă Europă.
„Iată cum lucra Parlamentul Independenței”, a punctat Alexandru Arseni.
Cele trei Mari Adunări Naționale, evocate de Ion Hadârcă
Prim-vicepreședintele Parlamentului Independenței, Ion Hădârcă, a trecut în revistă file din istoria Marilor Adunări Naționale care au stat la baza „trezirii” naționale.
„Sute de zile de adunări, dezbateri, cenacluri, mitinguri prin satele basarabene, prin piețe și de la înalte tribune oficiale. Nicio forță nu ne mai putea opri, mai ales că ciclonul reformelor răvășea întreaga Europă. La 27 august 1989, din inima Chișinăului, noi vesteam lumii întregi că neamul românesc din Basarabia nu a murit. Prima Mare Adunare Națională se convoca înaintea dărâmării Zidului Berlinului, din 9 noiembrie, și înaintea căderii regimului Ceaușescu”, a spus Ion Hădârcă.
Politicianul a afirmat că, încă de la cea de-a 13-a sesiune a Sovietului Suprem al RSSM din 31 august 1989, poporul era pe deplin maturizat. Cele trei Mari Adunări Naționale au reunit în total milioane de basarabeni, fapt care a precedat și a determinat actul proclamării independenței față de URSS.
„La 27 august 1989, documentul final al primei Mari Adunări Naționale privind suveranitatea statală și dreptul nostru la viitor, citit de marele Ion Ungureanu, a proclamat două adevăruri axiomatice - suntem români și vorbim limba română. Apoi, la 16 decembrie 1990, Adunarea Națională adopta declarația finală prin care condamna separatismul, cerea ieșirea din Imperiu, reintegrarea bisericească și proclamarea independenței, pentru ca, la 27 august 1991, la ora 10 dimineața, să aibă loc un preludiu sublim, ce a culminat cu jurământul deputaților în fața poporului. Entuziasmul general, forța și solidaritatea au avut efectul scontat”, a declarat Ion Hădârcă.
Mihail Druță: „Mica Moldovă a opus cea mai curajoasă rezistență împotriva încercării GKCP-ului de a reanima URSS”
Mihail Druță, semnatar al Declarației de Independență și deputat în actualul Legislativ, a vorbit de la tribuna Parlamentului despre încercarea Moscovei de a bloca demersurile Chișinăului de proclamare a independenței Republicii Moldova.
Mărturiile acestuia vin să combată falsul promovat de unii politicieni autohtoni, potrivit căruia independența țării ar fi fost obținută printr-o simplă ridicare de mâini, cu îngăduința Moscovei.
„Dorința de libertate nu s-a stins niciodată în sufletele românilor moldoveni care, după ocupația sovietică din 1940, au fost supuși celor mai cumplite atrocități. Sfântul ideal al libertății s-a călit în timpul bătăliilor pentru alfabetul latin și limba română și a culminat cu Podurile de Flori de peste Prut și cu Marile Adunări Naționale din anii 1989–1991. Deputații poporului din primul Parlament democratic, aleși în martie 1990, au purces fără întârziere la legiferarea tricolorului național românesc drept drapel de stat și au denunțat Pactul Molotov-Ribbentrop și protocoalele adiționale secrete prin care Basarabia a fost înstrăinată de România și de Europa”, a rememorat Mihail Druță.
Deputatul a mai amintit cum conducerea de la Chișinău, în pofida riscului de a fi arestată, și-a dus până la capăt angajamentul strategic de desprindere de Uniunea Sovietică.
„Datorită acelor valoroși deputați, Parlamentul a respins referendumul gorbaciovist privind păstrarea Uniunii Sovietice. Dragostea de libertate și curajul deputaților moldoveni s-au manifestat cu toată puterea în timpul puciului de la Moscova din august 1991, când nimeni nu știa care va fi deznodământul: va învinge voința de independență a popoarelor sau va fi restaurat regimul totalitar comunist? Lucrând în regim de urgență, deputații moldoveni au stabilit că acțiunile Comitetului de Stat pentru Starea Excepțională (GKCP) contravin Constituției și legilor URSS și constituie o lovitură de stat”, a punctat parlamentarul.
Potrivit acestuia, acțiunile conducerii de la Chișinău au fost extrem de riscante, motiv pentru care aceasta i-a chemat pe cetățeni să iasă în apărarea instituțiilor de stat.
„În seara zilei de 19 august, a fost difuzată Declarația comună a Președintelui, a Prezidiului Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova, document ce a constituit, poate, cel mai ferm act politico-juridic din perioada puciului. Hotărârile GKCP-ului erau declarate nelegitime și lipsite de efecte juridice pe teritoriul Republicii Moldova. Cetățenii republicii erau chemați să reconfirme calea Moldovei spre libertate și independență”, a relatat Mihail Druță.
În consecință, în aceeași seară, la ora 21:00, pe o vreme ploioasă, în Piața Marii Adunări Naționale s-a desfășurat primul miting de protest, la care au participat peste 10.000 de cetățeni ce au pledat pentru rezistență în fața puciștilor, precum și pentru apărarea democrației și a suveranității.
„Pe la miezul nopții, dinspre poligonul Bulboaca, coloane de blindate au pornit spre Chișinău, staționând la circa 10–15 kilometri de capitală. În fața pericolului ca Republica Moldova să dispară ca stat suveran, președintele Snegur s-a adresat poporului printr-un nou apel, chemând oamenii de bună-credință din Chișinău și din raioane să apere democrația și libertatea. Mii de voluntari au blocat intrările în oraș cu baricade din blocuri de beton și camioane de mare tonaj, fiind luate sub protecție clădirea Guvernului, sediul radioului și cel al televiziunii”, a adăugat deputatul.
În încheierea discursului său, Mihail Druță a subliniat că „mica noastră Moldovă a opus cea mai fermă și mai curajoasă rezistență împotriva încercării GKCP-ului de a reanima Imperiul Sovietic și de a bloca calea popoarelor spre independență”: „În urmă cu 35 de ani, deputații și voluntarii moldoveni au luptat nu doar pentru independența Moldovei, ci și pentru libertatea altor popoare”.
Ședința solemnă dedicată celor 35 de ani de la proclamarea independenței a fost încheiată cu un discurs adresați tinerilor, ținut de prezentatoarea evenimentului, Ioana Vatamanu-Mărgineanu - nepoata scriitorului Ion Vatamanu și a profesorului Ion Mărgineanu, ambii semnatari ai Declarației de Independență.
„Mesajul meu pentru tinerii de astăzi este să fim mereu de veghe la poarta libertății noastre. Dacă avem impresia că libertatea a existat întotdeauna, trebuie să știm că nu a fost așa - este de ajuns să ne amintim de deportări, de foamete și de război. Dacă simțim că nu mai avem forța de a apăra libertatea, să ne amintim de oamenii care au venit pe jos, unii chiar desculți, la Marile Adunări Naționale. Iar cel mai important - i-aș spune fiecărui tânăr să nu facă lucrurile cu superficialitate, pentru că timpul tinerilor este, de fapt, timpul Moldovei. Moldova trăiește prin timpul nostru și, prin intermediul lui, poate deveni un stat prosper, sigur și respectat în familia europeană”, a punctat Ioana Vatamanu-Mărgineanu.
Precizăm că, în timpul ședinței solemne dedicate aniversării a 35-a de la proclamarea independenței, a fost deschisă „Cartea de onoare”, participanții având posibilitatea să lase mesaje despre independența Republicii Moldova.
Ulterior, aceasta va fi expusă la Parlament, unde și cetățenii vor putea contribui cu propriile mesaje. Totodată, în sediul Legislativului a fost vernisată expoziția „Memoria Independenței”, cu fotografii de arhivă, cărți și documente de epocă din colecțiile Parlamentului și ale Agenției Naționale a Arhivelor.
CITIȚI ȘI:
