Opinii | R. Moldova transpune dinamic legislația UE în agricultură, însă lipsesc banii și mecanismele de aplicare
Republica Moldova are în față negocieri dificile în transpunerea legislației europene din domeniul agricol, atât din cauza volumului mare de acte legislative, cât și a necesității reformării sistemului de subvenționare și a instituțiilor care vor gestiona fondurile europene destinate sectorului. În timp ce autoritățile spun că își onorează angajamentele, agricultorii acuză că unele măsuri sunt adoptate doar de formă.
Subiectul a fost discutat în ediția din 2 septembrie a emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1.
Agricultura trebuie să se pregătească pentru trei capitole de negocieri
Sectorul agricol este vizat, în special, de grupul de capitole numărul 5, care include capitolele 11 – „Agricultură și dezvoltare rurală”, 12 – „Siguranța alimentară, politica sanitară și fitosanitară” și 13 – „Pescuitul”.
Potrivit secretarei generale adjuncte a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Ina Butucel, negocierile sunt dificile, fiind importantă crearea infrastructurii instituționale necesare pentru implementarea acquis-ului comunitar.
„Când vorbim de transformări instituționale, mă refer nu doar la capacitatea administrativă a instituțiilor de a pune în aplicare aceste acte transpuse, ci și de a asigura monitorizarea implementării și de a-i ajuta inclusiv pe fermieri să îmbrățișeze într-o formă cât mai pertinentă aceste schimbări”, a declarat Ina Butucel.
Un alt obiectiv este consolidarea instituțiilor care vor aplica noile reguli europene. În cazul agriculturii, un rol central îl va avea Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), instituție care gestionează în prezent banii publici destinați sprijinirii fermierilor și care urmează să administreze ulterior și fonduri europene. Procesul presupune și pregătirea personalului, elaborarea procedurilor interne și consolidarea capacității instituției.
„Sunt și alte procese de implementare a procedurilor și de asigurare a personalului necesar pentru o funcționare bună a unei asemenea instituții în Republica Moldova.”, a adăugat Butucel.
În contextul capitolului privind siguranța alimentară, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare urmărește consolidarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, inclusiv prin pregătirea inspectorilor și acreditarea laboratoarelor.
„Urmează să asigure siguranța produselor alimentare și să se îngrijească de controalele necesare, ca să demonstrăm că Republica Moldova este aliniată și sub acest aspect la cerințele Uniunii Europene”, a spus aceasta.
AIPA trebuie să fie pregătită să gestioneze fondurile europene până în 2028
Ina Butucel a precizat că Republica Moldova are deja un proces stabilit pentru transpunerea legislației europene, prin Planul Național de Aderare.
„Pe partea de transpunere a legislației este un proces destul de dinamic. Avem Planul Național de Aderare, care stabilește criterii foarte clare sub aspect de termene și acte pe care urmează să le transpunem în următorii trei ani”, a spus ea.
În ceea ce privește AIPA, procesul de pregătire pentru acreditare este deja în desfășurare și urmează să fie finalizat până în 2028. Acesta presupune pregătirea instituțională, stabilirea procedurilor interne, identificarea organismului care va efectua acreditarea și pregătirea personalului. Ulterior, instituțiile europene vor evalua capacitatea Republicii Moldova de a gestiona și monitoriza utilizarea fondurilor europene.
„Va urma un audit din partea instituțiilor sau organismelor europene, care va veni să evalueze cât de bine ne-am pregătit pentru a gestiona și a monitoriza utilizarea fondurilor europene”, a explicat secretara generală adjunctă a MAIA.
De la subvenționare la plăți directe și dezvoltare rurală
Potrivit Inei Butucel, aderarea la Uniunea Europeană presupune și schimbarea paradigmei de finanțare a agriculturii. Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030 face trecerea de la vechiul sistem de subvenționare la un model apropiat de Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene.
„Politica Agricolă Comună este finanțată pe două direcții: plăți directe și plăți pe cap de animal, care au scopul de a stabiliza veniturile fermierilor, în special fermierii mici și mijlocii, și măsurile de sprijin pentru dezvoltare rurală”, a explicat aceasta.
Banii pentru dezvoltare rurală vor putea fi utilizați pentru investiții în infrastructură de recoltare, post-recoltare, depozitare, logistică și procesare. În plus, noul sistem introduce condiționalități privind protecția mediului, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor.
Deputat. Există riscul ca legislația europeană să nu fie adaptată realităților locale
Președintele Comisiei parlamentare Agricultură și Industrie Alimentară, Serghei Ivanov, consideră că volumul mare de acte și timpul limitat pentru analiză pot duce la situații în care legislația europeană este preluată fără o adaptare suficientă la realitățile Republicii Moldova.
„Noi suntem o țară agrară, iar situația economică deplorabilă a Republicii Moldova este cauzată implicit de situația devastatoare din sistemul agricol. Se vorbește foarte mult despre legi, dar nu se vorbește despre situația sectorului. Se vorbește despre finanțare europeană, dar nu se vorbește despre finanțarea actuală a Republicii Moldova”, a declarat Ivanov.
Parlamentarul spune că agricultorii susțin apropierea de Uniunea Europeană, în special datorită oportunităților de finanțare și dezvoltare, însă pentru ca acest lucru să fie posibil este nevoie de resurse financiare și în perioada de tranziție.
Ivanov a criticat și modul în care sunt stabilite anumite priorități în cadrul Programului Strategic al Politicii Agricole. Potrivit lui, o mare parte din suprafața agricolă a Republicii Moldova este ocupată de cereale și alte culturi de câmp.
„70% din suprafața noastră e cereale, cultura mare. Vorbim de grâu, vorbim de floarea-soarelui și alte culturi”, a spus parlamentarul.
În opinia sa, strategiile agricole trebuie să țină cont mai mult de structura reală a sectorului.
Întrebat dacă există riscul ca Parlamentul să adopte legi doar pentru a bifa jaloane europene, Ivanov a răspuns că acest lucru s-ar fi întâmplat deja. Ivanov a invocat Legea nr. 403, adoptată în 2023, privind pesticidele, despre care afirmă că a fost transpusă fără ca toate mecanismele necesare pentru implementare să fie pregătite.
„Statul nostru, anul ăsta, n-a putut să încaseze peste 16 milioane de lei, bani care urmau să se ducă către instituțiile de cercetare. Din cauza lipsei unei hotărâri de Guvern, care nici la momentul actual nu este pusă în aplicare, noi nu putem implementa o lege care trebuia să faciliteze atât veniturile în bugetul țării, cât și să deblocheze situația creată prin care agricultorul nostru, până la integrarea europeană, să poată achiziționa pesticide la prețuri accesibile”, a spus Ivanov.
În replică, Ina Butucel a precizat că o parte dintre actele deja transpuse vor trebui revizuite, întrucât și legislația europeană este într-o permanentă schimbare.
„La nivel comunitar, procesul legislativ este unul dinamic. Și acolo regulamentele și directivele sunt în revizuire, se actualizează și se ajustează la cerințele și la realitatea pieței comunitare”, a spus Butucel.
Ea a admis însă că nu este suficientă adoptarea unei legi-cadru, fiind necesare mecanisme clare de implementare.
„Cadrul de implementare este unul foarte important atunci când transpunem o lege-cadru pentru un domeniu anumit și trebuie să fim foarte atenți la ceea ce reglementăm prin acest cadru de implementare”, a declarat reprezentanta Ministerului Agriculturii.
Expert: Integrarea europeană este o șansă
Expertul economic Viorel Chivriga consideră că reforma agriculturii este esențială pentru economia Republicii Moldova, însă procesul trebuie să pornească de la realitățile fermierilor.
„Este foarte important, dar aici, în opinia mea, trebuie să ne orientăm, în primul rând, la cei care stau la fundația statului. Și aici e vorba de agricultori. Sunt agricultori care produc, care exportă, care deja au făcut un pas spre Uniunea Europeană. Sunt și agricultori mai mici care, din opinia mea, vor simți o presiune”, a spus el.
Potrivit expertului, această presiune va depinde de viteza reformelor și de capacitatea autorităților de a prelua experiențe europene, dar de a le adapta la specificul Republicii Moldova.
Expertul economic a atras atenția că apropierea de Uniunea Europeană nu trebuie privită doar prin prisma fondurilor europene.
„Trebuie să privim apropierea Uniunii Europene într-un mod mai pragmatic. Eu văd că există o vagă presimțire că mulți așteaptă bani, dar nu e vorba numai de bani. Aici e sensul deplin al reformelor care trebuie să le facem: productivitate, venituri stabile și vânzări”, a afirmat expertul.
El a subliniat că fermierii moldoveni sunt afectați de volatilitatea piețelor și de fenomenele naturale, iar politicile agricole europene includ mecanisme prin care aceste riscuri sunt atenuate.
În același timp, Chivriga consideră că pregătirea trebuie făcută nu doar în rândul agricultorilor, ci și la nivelul instituțiilor statului.
„Ca să fie respectate condiționalitățile, trebuie să fie pregătiți nu numai agricultorii, dar și instituțiile de stat, cei din Parlament”, a spus el.
Fermierii cer sprijin pentru respectarea condiționalităților
Potrivit directorului executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, agricultorii din Republica Moldova au început deja să se adapteze unor cerințe care vor deveni importante în cadrul politicii agricole europene. Printre acestea se numără respectarea cerințelor față de sol, asolamentul și protecția mediului.
„Agricultorii lucrează deja. Noi suntem pregătiți pentru plățile directe și suntem deja gata să implementăm și cartea câmpului, asolamentele”, a declarat el.
Una dintre cele mai dure critici formulate în cadrul emisiunii a vizat actualul sistem de subvenționare. Slusari a spus că s-au acumulat datorii de aproximativ patru miliarde de lei, dintre care două miliarde de lei sunt în continuare incerte în ceea ce privește plata.
„Ministrul actual, care a venit, moștenirea are sistemul de subvenționare în colaps și noi trebuie să vorbim cu subiect și predicat despre acest lucru. Cred că pentru politicul să discute de ce noi am ajuns la așa ceva și de ce s-au acumulat datoriile, iată care sunt 4 miliarde, dintre care 2 miliarde. Există mare incertitudine când și cum ele o să fie achitate”, a afirmat Slusari.
El a criticat și situația din cadrul AIPA, instituție care gestionează în prezent un buget de peste 2 miliarde de lei și care urmează să administreze fonduri europene.
Potrivit lui Slusari, în septembrie se împlinesc cinci ani de când instituția are un director interimar.
„Noi nu avem de cinci ani director la AIPA. Salarizarea acolo la AIPA e 9–8 mii de lei. Oamenii care gestionează așa fondul despre care eu am vorbit. Până în 2026 am avut sistemul de subvenționare în mare parte, undeva la 70%, diferit de ceea ce avem în Uniunea Europeană. Am ajuns în situație când în 2026 agricultorii practic sunt lipsiți de subvenționare”, a afirmat Slusari.
El a spus că vechiul sistem, indiferent de limitele sale, nu mai funcționează, iar noul sistem nu dispune încă de suficiente fonduri și mecanisme pentru a acoperi necesitățile fermierilor.
„Sistemul nou, din cauza insuficienței fondurilor, din cauza că nu a existat o abordare strategică vis-a-vis de această problemă, mulți agricultori nu se mai regăsesc”, a declarat Slusari.
Răspunzând criticilor privind AIPA, Ina Butucel a declarat că instituția este în proces de reorganizare și restructurare pentru a putea fi acreditată și pentru a gestiona ulterior fonduri europene. Ea a precizat că sunt căutate soluții pentru îmbunătățirea salarizării și menținerea specialiștilor în instituție.
„Încercăm să găsim soluții ca să motivăm angajații agenției să rămână în instituții și cei care își doresc să activeze să fie stimulați să vină să se încadreze”, a spus Butucel.
Oficiala a confirmat că AIPA va avea un director permanent.
Programul strategic al politicii agricole pentru 2026–2030 prevede majorarea treptată a alocărilor pentru sector. Potrivit Inei Butucel, finanțarea ar urma să crească de la 2.3 miliarde de lei în 2026 până la 5.3 miliarde de lei în 2030.
Cea mai mare parte a programului este destinată măsurilor de dezvoltare rurală, iar o altă componentă importantă o reprezintă plățile directe pe hectar și pe cap de animal. Programul include, de asemenea, măsuri destinate tinerilor fermieri, fermelor familiale, irigațiilor și agriculturii ecologice.
Autoritățile susțin că fiecare măsură de intervenție va avea indicatori care vor permite evaluarea rezultatelor. Printre aceștia se numără eficiența economică a investiției și creșterea productivității.
„Fiecare intervenție este însoțită de o fișă de intervenție unde sunt explicate foarte clar condițiile pe care trebuie să le întrunească fermierul pentru a accesa această măsură de sprijin”, a explicat Butucel.
