Neregulile din companiile de stat: Sute de întreprinderi „fără stăpân” și funcționari cu venituri din 13 consilii de administrație
Sute de întreprinderi de stat lăsate fără o gestionare eficientă și funcționari care au încasat ilegal până la 400.000 de lei anual din cumul de funcții. Acestea sunt principalele concluzii ale Comisiei parlamentare de anchetă, care a trimis deja Procuraturii Generale peste un sfert dintre rapoartele de control ce vizează abateri grave în gestionarea patrimoniului public.
Instituțiile statului au prezentat date divergente cu privire la numărul întreprinderilor de stat, fapt ce îngreunează evaluarea acestora, a anunțat, pe 3 septembrie, Dinu Plângău, președintele Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea companiilor de stat.
„Spre exemplu, Inspectoratul Fiscal de Stat a raportat 609 întreprinderi, inclusiv municipale. În baza de date a Agenției Servicii Publice avem 515 întreprinderi de stat. Însă principalul fondator, responsabil de gestionarea acestora, Agenția Proprietății Publice (APP), indică faptul că avem doar 168 de întreprinderi de stat”, a comentat Dinu Plângău, în Parlament.
Aceste discrepanțe majore sunt cauzate de mai mulți factori. Potrivit deputatului, cel mai frecvent motiv este faptul că, de-a lungul timpului, numeroase întreprinderi au continuat să existe doar pe hârtie, fără a mai desfășura vreo activitate economică.
Un alt factor ține de reformarea sau desființarea instituțiilor fondatoare - ministere sau departamente, în condițiile în care succesiunea de drept către noile structuri nu a fost finalizată corect.
„În 2017, a fost creată APP, iar prin efectul legii întreprinderile de stat urmau să treacă în subordinea sa. Însă nu toate procedurile legale au fost îndeplinite corespunzător. În acel moment, peste 300 de întreprinderi au rămas în aer, negestionate de nimeni”, a explicat Dinu Plângău.
Drept urmare, șeful Comisiei de anchetă a precizat că în prezent este efectuată o evaluare a întreprinderilor sub aspectul activității economice și al patrimoniului, chiar și în cazul celor care figurează doar formal.
„Avem o problemă foarte mare la acest capitol și ne dorim cel puțin să recuperăm bunurile imobile de la întreprinderile inactive. În multe situații au fost deja identificate cazuri în care, deși nu desfășoară activitate economică, acestea dețin proprietăți care nu sunt gestionate”, a adăugat deputatul.
O altă problemă sistemică constatată de Comisie vizează deținerea simultană a mai multor poziții în consiliile de administrație. Dinu Plângău precizează că, în prezent, există 1.648 de astfel de poziții.
„Cel puțin pentru anul curent, s-a constatat că șase persoane au ocupat mai mult de trei poziții în consiliile de administrație, ceea ce contravine legii. Noi am depistat cazuri în care o singură persoană făcea parte din opt, nouă sau chiar 13 consilii de administrație”, a informat Dinu Plângău.
Astfel, persoanele care dețineau ilegal mai multe poziții ridicau venituri anuale de până la 400.000 de lei, în condițiile în care indemnizația lunară a unui membru nu poate depăși salariul minim pe economie – 6.200 de lei.
„De regulă, remunerația încasată de o persoană de la o singură întreprindere era mai mică. Însă, cumulând mai multe consilii de administrație, o singură persoană ajungea să încaseze 300.000, 350.000 sau chiar 400.000 de lei anual”, a menționat Plângău.
O altă problemă vizează rezultatele controalelor efectuate de Inspecția Financiară, care au scos la iveală abateri grave de la lege.
„25% din toate rapoartele în care au fost depistat încălcări au fost transmise Procuraturii Generale”, a conchis Dinu Plângău.
Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea companiilor de stat a fost creată după ce mai multe investigații jurnalistice au scos la iveală ineficiența gestionării banului public în cadrul acestora, în special controversele legate de salariile mari și angajările dubioase de la Moldatsa.
CITIȚI ȘI:
