Prag de 10 milioane de euro pentru investițiile strategice: Facilități pentru investitorii mari, aprobate de Parlament
Republica Moldova intenționează să atragă investiții mai mari și să impulsioneze industria prelucrătoare printr-un nou cadru legal, care introduce facilități pentru proiectele de anvergură și un regim special pentru investițiile strategice. Prin aceste instrumente, Guvernul își propune inclusiv dublarea valorii adăugate brute sau a ponderi industriei prelucrătoare în PIB în următorii patru ani. Noua lege a investițiilor a fost votată de Parlament pe 3 septembrie, în prima lectură, cu 66 de voturi. Opoziția a criticat facilitățile acordate investitorilor și a atras atenția asupra riscurilor pentru bugetul de stat.
Noua lege instituie un regim juridic coerent, stabil și previzibil pentru investitori, aliniat la acquis-ul Uniunii Europene, menit să stimuleze investițiile private autohtone și străine printr-un climat investițional competitiv și un acces echitabil pe piață.
Investițiile vor fi direcționate cu prioritate spre sectoare strategice - energie, tehnologie, sănătate și infrastructură, iar pentru proiectele de anvergură este introdus un regim diferențiat, cu criterii clare de calificare și facilități dedicate, coordonate printr-un punct unic de contact în cadrul Agenției de Investiții.
Pentru ca o investiție să fie calificată drept strategică, aceasta trebuie să aibă o valoare de cel puțin 10 milioane de euro.
Investițiile de peste 20 de milioane de euro vor putea beneficia de facilități funciare, cum ar fi transmiterea în comodat sau în superficie, fără plata chiriei ori a redevenței anuale pentru o perioadă de până la 49 de ani, precum și de scutiri de la compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol. Totodată, companiile care vor investi cel puțin 40 de milioane de euro vor putea încheia acorduri directe cu Guvernul Republicii Moldova.
Prezentând proiectul în plenul Parlamentului, secretarul de stat de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Oleg Bivol, a explicat că documentul înlocuiește cadrul normativ în vigoare din 2004 și urmărește modernizarea cadrului investițional, instituirea unui regim distinct pentru investițiile strategice și alinierea legislației naționale la standardele europene.
„În linii mari, se înlocuiește cadrul investițional născut acum mai bine de două decenii, Legea nr. 81 din 2004, cu un cadru modern, adaptat noilor realități economice, oportunităților actuale și parcursului european al țării noastre”, a declarat Bivol.
Totodată, proiectul introduce, pentru prima dată, un regim clar al investițiilor strategice printr-un capitol distinct.
„O investiție ar putea fi calificată drept strategică dacă îndeplinește două criterii stabilite expres la articolul 13: are o valoare de cel puțin 10 milioane de euro și este realizată într-un domeniu prioritar pentru dezvoltarea economică a țării - cercetare și dezvoltare, tehnologii verzi, tehnologii digitale, industria IT, electronică, semiconductori, industria chimică și farmaceutică, construcții de mașini, energie, procesarea resurselor minerale, reciclarea deșeurilor, transport, comunicații și sănătate”, a explicat el.
Pentru majoritatea investițiilor strategice, procedura de autorizare nu va depăși 12 luni, iar pentru domenii specifice, cum ar fi tehnologiile verzi sau materiile prime critice, sunt stabilite termene diferențiate, aliniate cadrului european.
Investițiile de peste 20 de milioane de euro vor beneficia de proceduri administrative simplificate.
*„Ne dorim ca Republica Moldova să fie o oportunitate atractivă, care să demonstreze că aici merită să investești”, a conchis Bivol.
Opoziția cere claritate privind avantajele reale ale țării
Deputatul Ion Chicu l-a întrebat pe reprezentantul ministerului care sunt, în prezent, avantajele comparative reale ale Republicii Moldova pentru investitori, dincolo de noul cadru normativ propus.
„E o lege importantă, la care visăm de mulți ani. Fiind responsabil, în cadrul ministerului, de atragerea investițiilor, ați putea să ne lămuriți puțin care au mai rămas avantajele investiționale comparative ale țării noastre? Anterior se spunea că avem forță de muncă calificată și disponibilă, avem impozite mici, avem resurse energetice. Cu ce ne mai putem lăuda acum în fața potențialilor investitori, în afară de cadrul normativ pe care îl propuneți?”, a întrebat Chicu.
Pe lângă cadrul legal și simplificarea procedurilor administrative, mesajul transmis investitorilor se bazează pe predictibilitate, pe contextul regional favorabil și pe perspectiva europeană a țării, a răspuns Oleg Bivol.
„Mesajul nostru către investitori este de a oferi predictibilitate și un cadru legal simplificat, nu doar pentru investiții, ci pentru a face afaceri în general. Fiind o țară mică, cu o piață mai restrânsă, oferim oportunități legate de reconstrucția Ucrainei și, peste câțiva ani, devenind parte a Uniunii Europene, am putea servi drept poartă de intrare într-o piață de aproape 500 de milioane de consumatori”, a explicat el.
Chicu a insistat asupra facilităților concrete pe care Guvernul le-ar putea oferi, prin intermediul acordurilor de investiții, companiilor care plasează peste 40 de milioane de euro, întrebând dacă șeful Executivului ar avea, conform noii legi, competența de a oferi condiții fiscale speciale pe termen lung.
„Avem un articol care prevede că, pentru investiții mai mari de 40 de milioane de euro, Guvernul poate încheia acorduri investiționale, cu anumite facilități. Vedem că atât actualul prim-ministru, cât și cel precedent sună potențiali investitori și îi invită în Republica Moldova. Ați putea să detaliați despre ce fel de facilități este vorba, care ar fi marja de manevră a premierului, astfel încât, atunci când prindem un investitor de un miliard de euro, prim-ministrul să poată spune că are competența, de exemplu, să reducă pentru 30 de ani cota de TVA? Dacă nu venim cu măsuri de acest tip, legea va rămâne doar un act normativ cu efecte minore”, a spus Chicu.
Acordurile pentru investiții de peste 40 de milioane de euro sunt concepute ca un instrument de reducere a riscului investițional și pot include, printre altele, componente de parteneriat public-privat, a răspuns reprezentantul Ministerului Finanțelor.
*„Aceste acorduri servesc nu doar ca oportunitate, ci și ca instrument de competitivitate prin reducerea riscului. Mă refer aici și la parteneriatele public-private, prin care statul s-ar putea angaja în anumite proiecte, servind drept bază de siguranță pentru companiile care doresc să facă investiții mai mari de 40 de milioane de euro”, a precizat Bivol.
La rândul său, deputata Angela Cutasevici a atras atenția asupra unei posibile suprapuneri între noul regim al investițiilor strategice și Legea nr. 174 din 2021, privind investițiile de importanță pentru securitatea statului, semnalată deja în procesul de avizare.
„Noua lege introduce regimul investițiilor strategice. În același timp, funcționează deja Legea nr. 174 din 2021 privind investițiile de importanță pentru securitatea statului. În procesul de avizare a fost semnalată o suprapunere între aceste două acte normative în domenii precum energia, transportul, comunicațiile, tehnologiile digitale și resursele subsolului. Mai mult, proiectul de lege păstrează obligația aprobării prealabile, conform Legii din 2021, pentru investițiile care intră sub incidența acesteia. Cum parcurge, în practică, un investitor strategic acest traseu, de la depunerea cererii până la autorizare?”, a întrebat Cutasevici.
Bivol a răspuns că propunerile primite în procesul de avizare au fost luate în considerare, iar noul proiect nu se suprapune cu mecanismul prevăzut de Legea nr. 174, ci doar clarifică definiția investițiilor strategice.
„Am luat în considerare propunerile și am ajustat proiectul astfel încât să nu se suprapună cu mecanismul prevăzut de Legea nr. 174, unde este constituită deja o comisie și există mecanisme proprii. Noi am clarificat definiția investițiilor strategice atât la nivel valoric, cât și la nivelul domeniilor. Aceasta este sarcina legii investițiilor pe care o promovăm; Legea nr. 174 are propriul mecanism de autorizare, dar se referă la o altă legislație”, a explicat Bivol.
Deputatul neafiliat Vasile Tarlev a atras atenția asupra rezultatelor modeste înregistrate până acum în domeniul atragerii investițiilor și a întrebat dacă noile măsuri vizează exclusiv investitorii străini sau și pe cei locali.
„Situația din țară este dificilă, în special în economie, și dacă nu vom susține sectorul real al economiei naționale, vom avea probleme atât cu locurile de muncă, cât și cu multe alte consecințe. Ce propuneți este binevenit, însă consider că măsurile nu vor fi suficient de atractive pentru a rezolva toate problemele. Aceste propuneri vizează doar investitorii locali, doar pe cei externi sau ambele categorii?”, a întrebat Tarlev.
Obiectivul Guvernului este dublarea valorii PIB-ului generat de industria prelucrătoare în următorii patru ani, iar noile instrumente, printre care ajutorul de stat și parcurile industriale, vizează deopotrivă investitorii străini și pe cei autohtoni, inclusiv din mediul rural.
„Ne dorim cu adevărat această creștere economică. Mai mult, în sectorul industriei prelucrătoare, ne dorim să dublăm PIB-ul în următorii patru ani, un obiectiv destul de ambițios. De aceea folosim un complex de instrumente, inclusiv ajutorul de stat și parcurile industriale, pentru ca investitorii să aleagă Republica Moldova. Nu avem nicio discriminare față de investitorii locali. Mai mult, ne dorim ca aceste investiții să fie distribuite regional. Vedem în zonele rurale un potențial enorm, nu doar economic, ci și pentru dezvoltarea populației”, a subliniat Bivol.
Revenind cu o a doua întrebare, Tarlev a cerut clarificări privind rolul autorităților publice locale în încheierea acordurilor de investiții pentru proiectele care depășesc 40 de milioane de euro.
„Guvernul va putea încheia acorduri de investiții, însă, într-un caz concret, investitorul va identifica mai întâi un teren, de exemplu la Costești, Ialoveni. Autoritatea locală, dacă deține acel teren, îl va pune la dispoziția investitorului, care își dorește în plus un parteneriat sau un contract cu Guvernul. Guvernul va parcurge apoi procedura de evaluare a importanței strategice: dacă investiția se califică drept strategică, potrivit criteriilor de la articolul 13, se va trece la etapa următoare, în care acest parteneriat devine posibil”, a exemplificat Bivol.
Socialiștii critică pragul pentru investițiile strategice și facilitățile funciare
Deputatul Partidului Socialiștilor, Petru Burduja, a criticat mai multe prevederi ale proiectului, punând sub semnul întrebării plafonul valoric la care o investiție devine „strategică”, absența unor obligații clare pentru investitorii care beneficiază de facilități, precum și riscurile la care s-ar expune statul prin mecanismul de arbitraj internațional.
„Ideea proiectului - de protecție a investitorilor și de reducere a birocrației - nu este rea în sine, însă trebuie revizuită în contextul evoluțiilor regionale și mondiale. Problema este că, atunci când Republica Moldova încearcă să-și alinieze legislația națională la directivele europene, trebuie să ținem cont, în primul rând, de modul în care ne apărăm interesul național. Astăzi, Republica Moldova mai are, practic, două lucruri: oamenii care au rămas în această țară și pământurile lor. Atunci când vorbim despre privilegii pentru investitori, trebuie să luăm în calcul cum ne apărăm interesul statului din aceste două perspective”, a declarat Burduja.
Deputatul a criticat, în special, absența unor plafoane clare pentru suprafețele de teren ce ar putea fi oferite investitorilor, precum și pragul de 10 milioane de euro pentru calificarea unei investiții drept strategică.
„Atunci când vorbim despre acordarea unor terenuri publice pe 49 de ani pentru o investiție de 20 de milioane de euro, încadrată în categoria investițiilor strategice, ar trebui să știm clar care este suprafața maximă ce poate fi oferită. De asemenea, din proiect lipsește o estimare a impozitelor pe care aceste investiții urmează să le genereze. În opinia noastră, pragul de 10 milioane de euro la care o investiție devine automat strategică este prea mic. Ar fi bine să delimităm clar investițiile mari de cele cu adevărat strategice pentru Republica Moldova”, a subliniat Burduja, anunțând că fracțiunea sa se va abține la votul din prima lectură.
În 2025, investițiile în economia Republicii Moldova au ajuns la 41.4 miliarde de lei, cu 17.6% mai mult decât în anul precedent. Potrivit datelor prezentate în document, activitatea investițională s-a intensificat în special în infrastructură și în dezvoltarea capacităților de producție.
Tot în 2025, Republica Moldova a atras aproximativ 409 milioane de euro în investiții străine directe, iar stocul total al investițiilor străine directe acumulate în economie a ajuns la circa 5.4 miliarde de euro.
Cea mai mare parte a capitalului străin provine din statele Uniunii Europene, iar industria prelucrătoare rămâne unul dintre principalele domenii în care sunt direcționate investițiile.
CITIȚI ȘI:
